Cititorilor mei

Nu pot sa trec peste bucuria pe care mi-au facut-o blogarii de anul nou. Nu ma asteptam asa de sus dar atentia voastra ma dus pana pe locul trei.

Este o satisfactie si apreciere pe care mi-ati facut-o. Pentru care vreau sa va multumesc.

Mi-am facut deja un ritm din a va scrie, diminetile ma scol mai devreme, timp in care stau si meditez, ma rog, stau singur cu Dumnezeu inaine sa se scoale “toata casa”, nu ca nu o iubesc, dar concentrarea scade. Stiu ca este o moda mai veche si mai nepopulara dar sa stiti ca tind sa ma culc tot mai devreme, ma scol, de semenea, tot mai devreme si lucrez, tin sa va impartasesc cele mai reale ganduri pe care le am cu privire la viata si credinta in Hristos.

Am descoperit ca daca stau in fata calculatorului, nu ma pot concentra foarte bine, ma influenteaza ceea ce citesc, competitia, comentariile si gandurile mele incep sa nu mai fie ale mele, proceseaza firesc ceea ce am citit, vazut. Asa ca eu imi fac articolele de multe ori pe hartie, sau cu leptopul in fata, dar fara internet (pe post de caiet) si dimineata, cand am mintea limpede si fresh.

Sunt o fire mai putin “comentati-va” (sper sa nu vina gramaticienii sa ma apostrofeze, nu stiu daca este termenul acesta in vocabular) dar imi pasa mult de ceea ce credeti sau ganditi, voi care cititi. Poate ma ajutati un pic in directia asta, cei care puteti. Mai am multe de invatat si le invat din mers si cu ajutorul vostru.

Cat despre criticii mei, am o veste buna, sunt genul de om care dupa un timp pot deveni cel mai bun prieten cu fosti mei dusmani. Curios, dar am cateva cazuri in privinta aceasta.

cu drag si zilnic cu voi (aproape)

Florin S.

Cum se traduce: “Pocaiti-va si credeti in Evanghelie!”

“Pocaiti-va si credeti in Evanghelie” Spnea Domnul Iisus in Marcu 1,15.

Cum s-ar traduce pentru generatia de astazi care are alt tipar de gandire si chiar alti termeni.

Spunea cineva am putea traduce prin aceasta: “ intorceti-va de la planurile voastre si aveti incredere in Mine (Iisus)”  In esenta acesta este mesajul lui Hristos, nu de apostrofare, nu de judecata (“Nu am venit ca sa judec lumea, ci sa o mantuiesc” spunea Iisus), de amenintare, desi o consecinta exista in functie de alegerea noasra.

Domnul Iisus ne atrage atentia supra mesajului intreg pe care l-a dat in intreaga Sa viata. Esenta invataturilor lui este: “Tot ce voiti sa va faca voua altii, faceti-le si voi la fel” Dar asta nu este suficient, nu trebuie sa te gandesti ca tu faci asta si este bine asa. Pe asta se bazeaza filosofia Lui, dar nu este doar atat. Cum sunt cei de la “Walt Disney”, declaratia lor este aceasta: “Noi facem totul pentru ca fiecare sa fie fericit” , dar asta implica mult mai mult. Aceasta este doar premiza, scopul.

“Intoarceti-va de la planurile voastre si aveti incredere in Mine (Iisus)” = “Pocaiti-va si credeti in Evanghelie”

Asa sa ne ajute Dumnezeu in Noul An!

Inca un articol inspirat de teologeanu

Un gand pentru Noul An

« Douã lucruri îti cer; nu mi le opri, înainte de moarte!  Depãrteazã de la mine neadevãrul si cuvântul mincinos; nu-mi da nici sãrãcie, nici bogãtie; dã-mi pâinea care-mi trebuie. Ca nu cumva, în belsug, sã mã lepãd de Tine, si sã zic: “Cine este Domnul?” Sau ca nu cumva în sãrãcie, sã fur, si sã iau în desert Numele Dumnezeului meu.   (Proverbe 30:7)  

Cumpatarea este idealul crestin. Lumea de azi instiga la bogatie si confort. Biblia spune ca multe bogatii pot duce la lepadarea de Dumnezeu. Ceea ce s-a si intamplat prin Europa : Anglia, Franta, Germania, etc.

Nu orice bogatie face rau, si Avraam, Iov au fost bogati si totusi nu s-au lepadat de Dumnezeu.  Intrebarea care se pune este :  « Cand averea mea ma poate desparti de Dumnezeu ?» Versetele de mai sus spun : « cand nu departam de la noi neadevarul si cand nu suntem cumpatati »

Doamne ajuta in Noul An !

Indemnuri pentru Anul Nou

“Care este deci robul credincios si întelept, pe care l-a pus stãpânul sãu peste ceata slugilor sale, ca sã le dea hrana la vremea hotãrâtã? Ferice de robul acela, pe care stãpânul sãu, la venirea lui, îl va gãsi fãcând asa!” (Matei 24:45-46)

Cum poti face asta?

Concentreaza-te pe unul, douo lucruri. Oamenii nu pot face bine mai mult de unul s-au doua lucruri. Apostolul Pavel cat de inzestrat era el, ne spune ca el facea un singur lucru, vestea evanghelia, altul venea in urma lui si uda, cum era cazul lui Apolo, el nici nu boteza, altul o facea. Altii sa faca pe celelalte. CH Spurgeon, predicatorul englez spunea cu modestie, eu nu stiu decat sa predic. Daca ma puneti sa conduc o conferinta ori fac o predica din ea ori un dezastru. Moody s-a rugat 7 ani pentru un cantaret pana a venit Ira Sanki sa faca impreuna cu el o echipa. Nu a incercat niciodata sa ii tina locul. Nu era darul lui, nu se pricepea la asta. Identifica-ti darul tau spiritual, talentul sau abilitatea ta. Unul, doua lucruri. Oamenii mari ai lui Dumnezeu, chiar si cei din lume au facut lucruri mari pentru ca s-au concentrat pe unul sau doua lucruri.

Care sunt beneficiile dedicarii potrivit inzestrarii?

Permite focalizarea. Lumina soarelui poate incalzi trupul, dar daca focalizam razele solare printr-o lupa, putem sa aprindem un foc si daca concentram si mai multe raze printr-un obiect special, putem obtine laserul, cu care putem taia si piatra. Tot asa este si cu focalizarea energiei umene, potrivit abilitatii lui, date de Dumnezeu.

Elimina stresul. Omul nu este implinit atunci cand face tot ce vrea si multe lucruri diverse. Asta il strezeaza, ii risipeste energiile, il dezorienteaza. Cand omul face lucrul la care se pricepe cel mai bine, atunci se regaseste pe sine, si cand il face cu consecventa devine eficient in ceea ce face, pentru ca are continuitate. El devine mai putin stresat, se ocupa de cateva lucruri si cu folos. A te ocupa de multe lucruri te aduce in pragul de a nu fi eficient in ceea ce faci, devi frustrat si nefolositor.

Castigi suflete. Recunostinta oamenilor este cea mai mare rasplata. Dupa aceasta recunostinta alearga intreaga suflare umana. Este o ispita teribila. Unii oameni sunt gata sa faca si lucruri murdare, doar ca sa primeasca un dram de atentie. Altii fac lucrari la care nu au fost chemati, si pentru care nu sunt inzestrati si apoi se intreaba: “ei de ce nu castiga suflete? Pe ei de ce nu ii apreciaza nimeni?” Oamenii fara atentie mor incet si sigur, avem nevoie de asta, insa trebuie sa rezistam ispitei de a face orice pentru atentia altora, daca face lucruri murdare (d.p.d.v. biblic), va urma dispretul si rusinea si asta te va costa mai mult decat poti duce in general. Evita. Concentreaza-te pe ceea ce stii sa faci mai bine, pe lucrarea pentru care inima ta bate mai tare (in Domnul, Scriptural). La aceea te-a chemat Dumnezeu. Savarsesti un pacat daca nu te ocupi cu consecventa de ea.

La multi ani tuturor!

Nu regreta anul care a trecut, regretea ca ai avut incredere in tine!

 “Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblã în întelepciune va fi mântuit.” (Proverbe 28:26)  

Titlul se bazeaza pe un proverb scris de CH Spurgeon.

Inteleptul Solomon spune ca cine se increde in inima lui este nebun. Lumea de astazi te indeamna sa ai incredere intine insuti, sa te increzi mai mult in tine si atunci vei reusi. Realitatea insa este asta, pe ce te bazezi cand vrei sa ai incredere in tine insuti. Dumnezeu a stabilit niste legi fizice carora se supun toate lucrurile, tot asa a stabilit si niste legi spirituale carora se supun toate lucrurile. La Dumnezeu plata pacatului este moartea. Nu imediat moartea fizica, dar moartea spirituala este imediata, adica despartirea de Dumnezeu, o constiinta macinata, o lipsa de energie vitala interioara. Atunci cand insa noi ne martrurisim starea noastra lui Dumnezeu, lui Iisus Hristos, jertfa Lui isi face efectul, noi primit realmente iertarea, pacea si bucuria care ne lipsea, si atunci suntem mai eficienti in tot ce facem. Ochii incep sa ne sclipeasca din nou, dar nu intr-un mod prefacut, fals, vinovat, ci intr-un mod real, cinstit.

Nu te poti increde in tine cand sti sigur ca tu nu esti suficient pentru toate. Cand stii ca Dumnezeu este Cel ce face toate lucrurile. Aici este “scurt-circuitul”, cand te increzi in tine pentru toate lucrurile, este ca si cum te ridici in fata lui Dumnezeu si spui: “Doamne stiu ca Tu vrei sa ma ajuti si poti sa o faci, dar eu nu am nevoie de Tine si iti voi dovedi ca pot si fara ajutorul tau!” Te las pe tine sa gicesti care va fi sfarsitul acestei atitudini. Oare iti dai seama ca aceasta atitudinea a mai avut-o cineva inaintea ta cu mult timp inaite? Mai inainte ca sa fie creat omul pe pamant? Oare nu este aceeasi atitudine care o perpetua tot acea persoana si astazi in tine si in mine?

Nu regreta anul care a trecut, regreta ca ai avut incredere in tine!

Versetul spune: “Cine umbla in intelepciune (intelepciune in sens biblic inseamna: frica de Domnul Iov 28,28), adica cine umbla in teama de Domnul va fi mantuit. Acesta nu este un termen religios, ceresc, din lumea de dincolo, mantuit inseamna salvat. Va fi salvat, adica de la iadul vesnic cat si de a orice situatie nefasta din viata. Vei fi salvat! Din orice, din boala, din nedreptate, din saracie (pentru ca Dumnezeu te va face intelept Iacov 1,5), impreuna cu prigoniri si incercari.

Traditia ucide – ce vom face in anul nou?

Intr-o familie de tineri casatoriti, baiatul era necajit ca sotia mereu cand ii prajea carnati in tigaie ii taia in capete, si lui ii placeau carnatii mai ales intregi. De cate ori o intreba de ce face asta ? Ea ii raspundea : “Asa se face !” El nu era multumit cu raspunsul. Intr-o zi era la soacra lui acasa si o intreba si pe ea, gandindu-se ca de la ea pleca obiceiul, dar soacra lui i-a raspuns la fel: “Asa se face!” In fine intr-un final ajunge la bunica lui dupa sotie, adica mama mamei fetei. Cand a ajuns la ea o intreaba acelasi lucru, de ce sotia mea cand prajeste carnatii in tigaie ii taie la capete? Si dv tot asa faceti? La care batrana ii raspunde: “Mama, pe vremea mea nu erau tigai asa de mari ca astazi, si carnatii nu incapeau intregi in tigaie, iar ca sa ii pot praji, trebuia sa ii tai”.

Asta e traditia. Lucruri care pentru o generatie anume aveau sens si un motiv real, dar care pentru noi le-au pierdut pe amandoua. Noi astazi spunem adesea: “Asa se face!” Nu e suficient. Nu asa se facea, ci “tigaile erau prea mici” de fapt.

Fie ca anul acesta sa gandim liber cu o minte spalata de prejudecati si traditii prin Cuvantul lui Hristos, si sa ne punem mintea la treba sa alcatuim o strategie noua si o modalitate actuala de lucru pentru ca Dumnezeu sa ne binecuvinteze si sa nu fim acuzati de lenevie.

Traditia ucine ratiunea si asta raceste ralatiile intre noi. Sa nu facem nimic din obicei, sa facem ceea ce are folos si duce la sfintirea noastra!Sa fiti binecuvantati in noul an!

Prosperitatea nu e totul - “Bogatul nechibzuit”

 ”Si le-a spus pilda aceasta: “Tarina unui om bogat rodise mult si el se gândea în sine, si zicea: ,Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strâng roadele. Iată’, a zis el ,ce voi face: îmi voi strica grânarele, şi voi zidi altele mai mari; acolo voi strânge toate roadele si toate bunătătile mele;  si voi zice sufletului meu: ,Suflete, ai multe bunătăti strânse pentru multi ani; odihneste-te, mănâncă, bea şi înveseleste-te!’ Dar Dumnezeu i-a zis: ,Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ti se va cere înapoi sufletul; si lucrurile, pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?’  Tot asa este si cu cel ce îsi adună comori pentru el, şi nu se îmbogăteşte fată de Dumnezeu.” (Luca 12, 16-21)

In pilda aceasta Domnul Iisus ne spune despre un bogat caruia ii rodise tarina mult in anul acela. Ce s-a gandit el, voi zidi granare mai mari, apoi isi spune: “Suflete, ai multe bunătăti strânse pentru multi ani; odihneste-te, mănâncă, bea şi înveseleste-te!”

Dar asta nu este totul! Sa ai ce manca si ce bea pentru multi ani. Pe langa faptul ca nu ai siguranta ca maine nu ti le fura cineva, spune Domnul Iisus: “Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ti se va cere înapoi sufletul; si lucrurile, pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?”

Unii oameni ofera sufletului lor multa mancare si bautura, dar Dumnezeu spune ca sufletul nu traieste cu mancare si bautura, ci cu mantuire si iertare de pacate. Spune ca fata de Dumnezeu unii oameni nu se imbogatesc. In ce sens?

Sufletele noastre sunt impovarate de pacat, pana cand nu venim cu starea noastra inaintea lui Hristos, incetand sa ne mai ascundem, sa ne mai mintim singuri, sufletul nostru nu isi primeste adevarata odihna, nu cum ar vrea unii sa o dea prin mancare si bautura, ci prin pocainta de pacate si credinta in Dumnezeu. Carnea se hraneste cu mancare, dar sufletul se hraneste cu dreptate, iubire si un cuget curat. Sufletul se hraneste cu o consiita spalata in sangele Domnului Iisus Hristos de orice vina si pacat. Atunci cineva se imbogateste fata de Dumnezeu.

Nu este rau sa fi bogat, dar este rau sa fi bogat si la suflet sa nu te gandesti.

Domnul Iisus spune: “Chiar in seara asta ti se va cere sufletul!”. Sufletul nu este in stapanirea ta. Ti-a vost dat si ti se va cere iar. Cum vei da socoteala daca ai desconsiderat pe Dumnezeu cat timp ai trait in trup? Oare ne vom putea scuza: “Doamne toti oamenii credeau asa! Eu am crezut ca Iadul si Raiul sunt pe pamant! Doamne mi-a fost rusine de rude si prieteni ca sa ascult de tine! Doamne eu am crezut ca adevarul nu e absolut, ci asa cum il facem fiecare dintre noi!” ? etc.

Biblia vorbeste clar, astfel incat oamenii nu se vor putea dezvinovati.

Prosperitatea nu e totul. Noi avem trup caruia ii oferim lucruri materiale, dar avem suflet care asteapta impacare cu Dumnezeu prin iertarea de pacate. Dumnezeu ne invata ca nu trebuie sa fim dezechilibrati, sa strangem averi pentru noi si nu ne imbogatim fata de Dumnezeu.

Chiar daca lumea evita subiectul acesta adus in prin plan de Domnul Iisus: “Sufletul”, el este o realitate care poate veni neasteptat peste noi.

Imbogateste-te fata de Dumnezeu!

Inca un an - Pilda smochinului neroditor

 El a spus şi pilda aceasta: “Un om avea un smochin sădit în via sa. A venit să caute rod în el, şi n-a găsit. Atunci a zis vierului: ,Iată că sunt trei ani, de când vin şi caut rod în smochinul acesta, si nu găsesc. Taie-l. La ce să mai cuprindă şi pământul degeaba?’ Doamne’, i-a răspuns vierul, ,mai lasă-l si anul acesta; am să-l sap de jur împrejur, şi am să-i pun gunoi la rădăcină. Poate că de acum înainte va face rod; dacă nu, îl vei tăia.” (Luca 13:6,9)

Pilda aceasta vorbeste de inca un an care s-a dat smochinului neroditor. Se pune  intrebarea: Cine este acel smochin? Unii zic ca ar fi crestinii neroditori. Dar in alta parte Domnul spune: “pomul bun nu poate face roade rele”. Deci daca cineva este crestin cu adevarat, asta inseamna ca el nu poate sa stea neroditor mult timp. Nu este vorba mai degraba de cei ce stau departe inca de Hristos? Roada pe care Dumnezeu o asteapta de la noi este pocainta si credinta. Dumnezeu are o dorinta infocata pentru cei nemantuiti.

Cred ca trebuie sa spunem deschis ca Dumnezeu a dat mai multe pilde in care face de inteles ca asteapta pe oameni la o viata de credinta adevarata, nu doar crestini cu numele, ci sa se integreze in mod real intr-o comunitate de crestini unde Biblia este predicata cu claritate si oamenii se lasa educati si schimbati prin studierea Scripturii si Duhul Sfant. 

Daca spunem ca Iisus este Fiul lui Dumnezeu atunci trebuie sa spunem ca asta este ceea ce isi doreste El cel mai mult, cum reiese si din pilda smochinului neroditor. 

De acum incolo

“…de acum incolo toate natiunile ma vor numi fericita!” (Luca 1,4

Citeam pe blogul lui Mihail Geabou despre pasajul acesta si m-a inspirat.

Ce increzatoare era Maria in biruinta si succesul lui Hristos. Stia ca va avea succes, ca va izbandi in tot ce o sa faca. “De acum toate neamurile ma vor numi fericita!” Adica toate neamurile il vor recunoaste pe Hristos ca Fiul lui Dumnezeu si o vor numi pe ea (Maria) fericita pentru ca Dumnezeu a aleso pe ea sa il nasca pe Iisus.

Ce increzatoare era ea in izbanda lui Hristos!

El a fost biruitor in ciuda neinvinsului adversar Satan. Nici un muritor nu a putut sa il infranga pe Satan vre-o data. Hristos a facut-o. Multi oameni astazi stau in defensiva si se gandesc daca sa asculte de Hristos sau nu, lor de fapt le este greu sa creada ca Hristos va birui in tot ce promite, in tot ce spune.

El a fost biruitor in ciuda lipsei de colaboratori. Nimeni nu mai era ca El si nici nu a mai fost inainte de El fara pacat. Nu avea pe nimeni ca El. Era chiar singur. Nu avea pe cine sa se bazeze, afara de Tatal din ceruri si Duhul Sfant pe pamant. Ucenicii au avut permanent nevoie de invataturile Lui, de mustrarile Lui, explicatiile Lui, ei au depins de El, insa El a fost mai putin ajutat de ei.

El a fost biruitor in ciuda aliatilor celui rau. Cel rau, nu doar ca nu a fost invins niciodata, el mai avea de partea lui lumea intreaga, sistemul in care este conceputa lumea, bazata pe pofta ochilor, mandrie, si poftelel trupului. Toate acestea il favorizeza pe Satan si planurile lui si mai putin pe Hristos. Firea pamanteasca, adica natura corupta a omului este un alt puternic aliat al celui rau, ucenicii permanent erau predispusi la indoiala, mandrie, competitie. Aveau natura aceea corupta in ei. Hristos a fost adesea nevoit sa infrunte aceasta natura a lor care era pe aceeasi lungime de unda cu cel rau. Lui Petru odata i-a spus direct: “inapoia Mea Satano”. In toate acestea vedem ca autoritatea lui Hrisots, puterea Duhului Sfant si ajutorul Tatalui din ceruri sunt suficiente pentru a infrange lumea cu toate ramificatiile ei.

De acum incolo, toate neamurile iti vor spune fericita! De acum incolo toate neamurile vor vedea cine a fost si este Iisus Hristos.

Oare noi vedem?

Este important cum incepi - “Perseverenta” la inceput de an

continuare din precedentul:

“In alergari unul din cele mai importante lucruri este startul ”

Daca tinem seama de ce spunea Ap. Pavel: “Alergati dar în asa fel ca sã cãpãtati premiul!” (1Corinteni 9,24) atunci este important cum incepem alergarea (la inceput de an). 

Al doilea lucru important la inceput de drum:

Perseverenta.

Nu descuraja. Nimeni nu s-a nascut invatat. Nimeni nu a putut evita esecurile si falimentele. Chiar Domnul Iisus a trebuit sa treaca prin “esec” un ucenic l-a vandut, toti mai apoi l-au parasit, altul s-a lepadat de El, dar El a stiut sa foloseasca toate aceste esecuri spre consolidarea ucenicilor. El s-a ocupat in continuare de Petru, nu l-a abandonat, s-a ocupat de ucenici inca 40 de zile si dupa aceea s-a ridicat la cer.

Voi da exemplul lui Abraham Lincon pentru a intelege mai bine perseverenta in ciuda esecurilor.

Unul dintre cele mai ilustre exemple de perseverenta este fara îndoiala, Abraham Lincoln. Daca vrei sa înveti ceva de la cineva care nu s-a lasat batut niciodata, atunci poti sa-l iei pe Lincoln ca dascal.
Nascut în saracie, Lincoln s-a luptat cu infrangerile toata viata sa. A pierdut opt campanii electorale, a dat faliment de doua ori în afaceri, suferind si un colaps nervos. Ar fi putut sa abandoneze de multe ori, dar n-a facut-o, devenind unul dintre cei mai mari presedinti pe care i-a avut Stalele Unite. Iata o mica schita a drumului sau spre Casa Alba:
1816 - Familia sa a fost fortata sa-si paraseasca locul si casa. A trebuit sa lucreze pentru a-si ajuta parintii.
1818 - I-a murit mama.
1831 - A dat faliment în ataceri.
1832 - Pierde în campania pentru Congresul Statului
1832 - Isi pierde slujba. Vrea sa studieze avocatura, dar nu este admis la scoala.
1833 - Imprumuta bani de la un prieten si începe o afacere. La starsitui anului era falimentar. Timp de 17 ani a tot platit acea datorie.

1834 - Castiga în campania pentru Camera Legislativa a Statului.
1835 - Se logodeste, dar logodnica sa moare înaintea casatoriei. Are inima zdrobita.
1836 - Are un colaps nervos. Este în spital timp de sase luni.
1838 - Cauta sa fie presedintele Camerei Reprezentantilor - infrant la vot.
1840 - Vrea sa ajunga elector - este înfrant din nou la voturi.
1843 - Pierde campania pentru Congres.
1846 - Castiga campania electorala pentru Congres. Se duce la Washington unde lucreaza din greu.
1848 - Pierde realegerea în Congres.
1849 - Concureaza pentru o slujba în statul sau de origine si nu este acceptat.
1854 - Pierde campania electorala pentru un post de senator al Statelor Uaite.
1856 - Cauta nominalizarea ca vicepresedinte la Conventia Nationala a partidului. Pierde, avand 100 de voturi mai putin decat opozantul sau.
1858 - Candideaza pentru Senat. Pierde din nou.
1860 - Ales presedintele Statelor Unite.

Porneste de la o premiza buna, biblica, apoi nu te lasa “nici mort”, premizele lui Dumnezeu nu au cum sa dea gres.

Succes!!

Este important cum incepi - “Premiza” la inceput de an

“In alergari unul din cele mai importante lucruri este startul”Daca tinem seama de ce spunea Ap. Pavel: “Alergati dar în asa fel ca sã cãpãtati premiul!” (1Corinteni 9,24) atunci este important cum incepem alergarea (la inceput de an).

Cel mai important lucru la inceput de an este : Premiza de la care pornesti.

Daca pornesti de la ideea ca un esti in stare sa…., atunci sigur un vei reusi. Motivul insa este acesta:

Daca pleci de la premisa ca nu esti in stare sa…, vei ajunge sa nu te mai implici, pentru ca ce rost are sa te implici daca tu stii sigur ca nu poti sa faci cutare lucru, atunci nici nu mai incerci sa faci nimic, si daca cineva nu incearca sa faca nimic, ghiciti ce se realizeaza? Nimic! Culmea este ca omul apoi ii face dreptate spunand: “Vezi? Am avut dreptate cand spuneam ca: “Nu sunt in starea sa implinesc…”

Acum spuneti dv ce s-a intamplat de fapt? Oare chiar a avut dreptate? Eu spun ca mai degraba s-a condamnat la nimic datorita premizei gresite de la care a pornit.

Este important sa iti studiezi abilitatile, darurile pe care ti le-a dat Dumnezeu si lucrurile pentru care bate inima ta si doar de ele sa te ocupi. Fa numai ceea ce esti chemat sa faci. Nu te gandi decat la ceea ce trebuie sa faci tu si lasa-i pe altii sa se ingrijoreze de ale lor.

va urma “perseverenta”

Acum, incotro ?!

“Intrati pe poarta cea strâmtã. Cãci largã este poarta, latã este calea care duce la pierzare si multi sunt cei ce intrã pe ea. Dar strâmtã este poarta, îngustã este calea care duce la viatã si putini sunt cei ce o aflã.” (Matei 7,13-14)

Cineva spunea: “Nu conteaza unde te afli ci incotro te indrepti”.Daca esti pe drumul cel bun vei ajunge bine, chiar daca esti acum departe sau aproape.

Daca esti pe drumul cel rau, chiar daca acum inca mai esti “bine”, vei ajunge rau.

Nu are importanta daca tragi din greu, daca esti ranit sau suferind, daca esti pe drumul cel bun, vei fi ajutat de Cel bun si oricum drumul bun are un sfarsit bun.

Drumul bun este drumul inimii si constiintei tale, drumul Scripturii si al lui Hristos. E un drum drept, ingust, care duce in sus si este pentru cei tari (care nu se ascund de ei insisi) si nu cum cred unii: pentru cei slabi (care se mint singuri).