Nu te teme de cel rau!

Ps. 37, 32  ”Cel rãu pândeºte pe cel neprihãnit, ºi cautã sã-l omoare. Dar Domnul nu-l lasã în mâinile lui.”

Sunt multi credinciosi care se tem de cel rau, sub diversele lui forme: oameni, firea pamanteasca, sau demoni. Indiferent de adversarii cu care te confrunti, Dumnezeu iti da o promisiune: “Nu te va lasa in mainile lui!” L-ai dezonora pe Dumnezeu daca ai continua sa te temi, pentru ca este ca si cum cuvantul Lui nu are nici o greutate pentru tine. Daca credinciosii contunua sa se ingrijoreze, asta se intampla pentru ca ei sunt departe de Dumnezeu si nu ii mai aug glasul, promisiunile, iar ei traiesc o minciuna, ei se ingrijoreaza pentru ca traiesc prin vedere, Satana inca poate sa impresioneze pe oricine, prin Cuvantul lui Dumnezeu noi putem sa stam in fata lui, sa ii zadarnicim toate planurile. Iisus cand a fost ispitit, el a citat scriptura tot timpul. Sa ne punem toata increderea in promisiunea lui Dumnezeu, El este atotputernic, este credincios, El nu poate sa minta, isi va tine cuvantul, promisiunea facuta. Unii se intreaba: “Dar in cazul meu va fi valabil?” Cuvantul lui Dumnezeu este ca o lege de neclintit pentru oricie il crede. El este respectat de orice demon, atunci cand un om se increde in Cuvant. Dumnezeu poate vede de departe pe oricine se increde din inima lui in promisiunile lui Dumnezeu, si El va actiona ca atare.

Duminica Tomi - mesaj

Cum a castigat Iisus pe Toma, este un model prin care intelegem cum putem noi castiga pe altii. Intelegand aceste mecanisme, nu vom mai rataci in alte forme.

1. Isus a fost mort si acum a inviat.

- Si tu ai fost mort in greseli si pacate, acum ai o viata noua. Asta e puterea ta. In felul acesta iti indeplinesti rolul de lumina si sare. Nu trebuie altceva decat da arati, sa dovedesti, cum a facut Isus, ca ai fost mort si acum ai inviat la o viata noua. Vino la Isus daca nu ai viata schimbata! Nu este un alt Nume dat oamenilor in care trebuie sa fim mantuiti, salvati, schimbati!

2. Isus a venit la Toma - trebuie sa mergem noi la “toma” (cei ce nu cred).

- atentie la comoditate, pasivitate, aceasta este dovada focului strain. Adica inima ta arde pentru altceva. Tu ai un foc in inima ta, dar nu pentru Hristos.

- atentie la rusine, asta este dovada mandriei lumesti. Tu te compari cu lumea, trebuie sa te compari cu cerul, personajele credincioase din Biblie.

- teama de a pierde un favor, posesie, sau insuccesul. Toate comorile noastre sunt in Dumnezeu, nu ar trebui sa mai avem ce pierde. Sa nu avem comori ascunse!

3. Isus a aratat ranile care le avea, dar care nu il mai dureau.

- noi desi suntem in trup de carne, nu suntem lipsiti de putere si nici de lumina Duhului Sfnat prin Cuvant.

- chiar daca suntem raniti, nu ne mai doare, prin Duhul Sfant suntem mangaiati si intariti. Incercarile usoare de’o clipa aduc o greutate vesnica de slava.

Cocosul si vulturul

Intr-o curte mare, plina de oratanii se afla si un cocos tantos si plin de el ;Era seful cel mare, dintre oratanii,el dadea desteptarea ,el facea ordine ,el conducea “treburile statului ” .Intr-o dimineata, pe cand se lumina de ziua ,sefu’ ,ca de obicei, a iesit sa dea desteptarea :Cucuriiiiii…nu apucase sa termine imnu’ ca trase o sperietura “sora cu uliu” ;vazu intr-un colt de curte o umbra ,care nu avea ce cauta acolo ,pentru ca soarele nu rasarise inca…Isi facu curaj ,tusi sa-si regleze vocea de razboinic (pe care n-o mai folosise de ceva timp) si se duse sa vada cine a indraznit sa intre pe tarlaua sa fara patalama.Surpriza ,in curtea cocosului cazuse din inaltimi un vultur care a fost ranit de pusca unui vanator.Cand l-a vazut asa ranit ,cocosul isi indulceste tonul si-l intreaba :

-Vulture, ce ti s-a intamplat?

-Zburam spre inaltimi ,sus,tot mai sus si deodata am auzit un foc de arma ,o aripa mi-a fost ranita si …iata-ma.

Cocosul se gandi ce se gandi si ii spuse :-Vulture ,te gazduiesc pana te vindeci,dar te rog sa stai pe acoperis ca sa sperii ulii ce se rotesc deasupra curtii.Au cazut de acord si au “batut aripa”.

Vulturul visa in fiecare noapte inaltimile albastre , fara de hotar si dorea sa se inalte cat mai repede sa simta din nou mireasma cerului .Cocosul il intreba de ce se gandeste atat de mult la asta si chiar i-a propus sa ramana cu el sa imparta curtea sa .Vulturul ii povestea cum este sus ,dar cocosul nu intelegea ,nu stia ca exista alte frumuseti ,munti inalti ,orase minunate ,campii roditoare ,oceane pe care nu le cunostea si nici nu avea cum sa le cunoasca ,de jos de aici.Cocosul era multumit cu ce avea ,se credea stapanul lumii in curtea sa ,cu gainile sale ….O,daca-ar fi putut vedea prin ochii vulturului …….

„Lucruri pe care ochiul nu le-a vãzut, urechea nu le-a auzit, si la inima omului nu s-au suit, asa Sunt lucrurile pe care le-a pregãtit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc.” (1 Corinteni 2:9 )

* prelucrat dupa susra aici

Vulturul in furtuna

Stia-ti ca vulturul stie cand se apropie furtuna cu mult inainte de a se dezlantui? Vulturul zboara catre un locsor foarte sus si asteapta ca vantul sa bata.

Cand furtuna se porneste, aripile sale se aseaza in asa fel incat vantul il va ridica deasupra furtunii. Cat timp furtuna se dezlantuie dedesupt, vulturul zboara deasupra.

Vulturul nu scapa de furtuna ci el se foloseste pur si simplu de ea pentru a se ridica mai sus. Este ridicat de vintul care aduce furtuna.

Cand furtunile vietii se abat asupra noastra ne putem ridica deasupra lor indreptandu-ne mintea si credinta catre Dumnezeu.

Furtunile nu ne pot birui ,ci mai mult primim puterii de la Dumnezeu sa ne ridicam deasupra lor.

Dumnezeu ne ingaduie sa plutim pe aripile furtunii adusa de boala, tragedie, probleme si dezamagiri in viata noastra.

Putem zbura deasupra furtunii numai daca ne ajustam si ancoram, mintea si credinta in Dumnezeu, El este in final ce-L care potoleste furtuna.

Amintiti-va, nu este problema vietii care sa ne doboare, este modul cum ne raportam noi la acea problema . Biblia spune:
“Cei ce se incred in Domnul isi inoiesc puterea, ei zboara ca vulturii; alearga si nu obosesc, umbla si nu ostenesc” Isaia 40: 31

Florina Bonca

Stabilitatea celui neprihanit

Proverbe 10:30 Cel neprihãnit nu se va clãtina niciodatã, dar cei rãi nu vor locui în tarã.

Cel neprihanit nu se clatina niciodata pentru ca el este zidit pe Cuvantul lui Dumnezeu, el isi intemeiaza viata pe principiile lui Dumnezeu, si acestea sunt vesnice, neclintite, chiar daca cel rau se atinge vreodata de ele, in practica ele isi vor dovedi veridicitatea. In viata lucrurile nu functioneaza la intamplare, ci dupa anumite legi pe care Dumnezeu le-a stabilit mai dinainte atat pentru lume fizica, atentie, cat si pentru lumea spirituala. Satana nu ataca aproape niciodata legile lumii fizice, ci el ataca legile lumii spirituale. “Daca vei manca din fructul interzis vei muri” spunea Dumnezeu. Satana spunea: “Hotarat nu vei muri!”, desi asta era o lege spirituala. Vedem ca omul in mod natural a inceput sa imbatraneasca, sa isi vada goliciunea, si a murit in cele din urma, iar in ziua in care a mancat a fost despartit de Dumnezeu, izgonit din Eden, aceasta era moartea spirituala de care vorbea Dumnezeu. Atentie la legile spirituale “Plata pacatului este moartea, dar darul fara plata al lui Dumnezeu este viata vesnica in Donmul Iisus Hristos” Romani 6,23. Acestea sunt legi spirituale, Satana totdeauna va cauta sa atace aceste legi spirituale, sa spuna ca sunt niste idei religioase, niste principii bigote, etc., etc. Insa cine le pazeste nu se va clatina niciodata!

Calea Domnului

Proverbe 10:29 Calea Domnului este un zid de apãrare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac rãul.

Cel nevinovat, cu viata impacata cu Dumnezeu si cu oamenii, se simte bine pe calea Domnului, este un zid de aparare pentru el, adica asa trebuie sa se faca, pentru el are rol protectiv. Insa pentru cel ce face raul este o topenie. Ce bine spune Solomon! De aceea unora nu le place calea Domnului, pentru ca ei sunt rai, si fac raul. Calea Domnului este croita sa elimine raul din viata unui om, si sa il faca neprihanit, de aceea pentru cel rau, calea Domnului este o topenie. Asa ca acesta este motivul real pentru cei ce se plang de calea Domnului, nu ca nu pot, nu au timp sa se tina de calea Domnului, nu ca nu o inteleg, etc., ci pentru ca ei sunt rai, si calea Domnului cere sa fii bun si sa faci binele. Sa ne lepadam de noi insine si asa vom fi primiti si transformati de Dumnezseu.

Raul este trecator

Proverbe 10:25 Cum trece vârtejul, asa piere cel rãu; dar cel neprihãnit are temelii vesnice.

Cel rau piere ca vartejul, de-o data. Cel neprihanit are temelii vesnice. Adesea cel neprihanit se uita cu invidie la cel rau, ca treburile ii merg bine, si nu stie de ce. Dumnezeu ingaduie asta in viata celui rau, ca sa ii dea timp sa se intoarca la Dumnezeu, ca altfel pierderea ii va veni dintr’o data, ca un vartej, asa ca cel neprihanit, nu are ce sa invidieze la cel rau, fereasca Dumnezeu sa fii in astfel de situatii. Cel neprihanit are temelii vesnice, pentru ca la el se adauga incetul cu incetul, dar asa va fi o vesnicie, iti dai seama unde vei ajunge? Cand treci in lumea cealalta, daca ai fost credincios, ti se va spune, ai fost credincios in putine lucuri, intra in stapanirea a 10 cetati. Waau! Ce salt! Si cine stie ce va mai urma apoi. Cel neprihanit are temelii vesnice!

Bogatia si necazul

Proverbe 10:22  Binecuvântarea Domnului îmbogãteste, si El nu lasã sã fie urmatã de nici un necaz.

Aici este o promisiunea formidabila, de care merita sa ne agatam, spune ca binecuvantarea Domnului nu este urmata de nici un necaz. Sa urmarim binecuvantarea care vine de la Domnul, pentru ca ea imbogateste si nu este urmata de nici un necaz. Nu ne putem plange ca lumea nu ofera binecuvantarea ei, dar stim ca adesea ea nu imbogateste si aproapte intodeauna este urmata de necazuri.

Doamnul sa ne dea discernamant!

Indreptarea vietii

Proverbe 10:17  Cine îsi aduce aminte de certare apucã pe calea vietii; dar cel ce uitã mustrarea apucã pe cãi gresite.

Cand cineva isi urmareste propriul lui bine, isi aduce aminte de certare, stie ca este ceva de care se merita sa tina cont, si astfel apuca pe calea vietii. Dar sunt unii care nu se gandesc la ei insisi in mod serios niciodata, sau foarte rar. Acestia se uita la altii, se ocupa de altii, ar vrea sa schimbe viata altora, dar Dumnezeu ne cere sa o schimbam pe a noastra.

Umblarera fara prihana

Proverbe 10:9  Cine umblã fãrã prihanã, umblã fãrã teamã, dar cine apucã pe cãi strîmbe se dã singur de gol.

De unde vine stresul? De unde vine ingrijorarea? Oare nu din caile strambe pe care adesea apucam si apoi nu stim ce sa mai facem? Ne este teama ca ne dam singuri de gol? Scriptura spune ca asa se intampla pana la urma. Domnul sa ne ajute sa umblam fara prihana, atunci vom umbla fara teama, nu mai avem nimic de ascuns, si nimic de care sa ne fie rusine.

Mana lenesa

Proverbe 10:4 Cine lucreazã cu o mânã lenesã sãrãceste, dar mâna celor harnici îmbogãteste.

Aici este problema adesea pe taram spiritual, nu ca nu lucram pentru Dumnezeu, ci ca lucram cu o mana lenesa, si asta duce la saracie, adica la nimicirea acelei lucrari. O daca am lasa pe altii mai vrednici sa faca lucrarea pe care noi o facem cu comoditate si confort, cu o mana lenesa. Doamne cerceteaza-ne!

ELIBERARE IMEDIATĂ - CH Spurgeon

Ci îi voi sfărâma jugul acum de pe tine, şi-ţi voi rupe legăturile

Naum 1.13

Asirienii au putut să ţină sub apăsare, o vreme oarecare, poporul lui Dumnezeu, dar până la urmă puterea lor trebuia zdrobită. Tot astfel, unele inimi pot fi ţinute sub robia lui Satan şi chinuite cumplit sub stăpânirea lui. Dar Domnul le trimite această făgăduinţă: „Voi sfărâma jugul acum de pe tine, şi-ţi voi rupe legăturile”.

Fii atent! Domnul îţi făgăduieşte o izbăvire imediată, „Acum”, zice El, „voi sfărâma jugul de pe tine”. „Crede că vei fi izbăvit de îndată şi Domnul va face această lucrare chiar în clipa când ai crezut”. Dacă El a zis „acum”, nimeni n-are voie să zică „mai târziu”.

Această izbăvire dată este desăvârşită, căci jugul nu va fi doar înlăturat, ci sfărâmat; legăturile nu vor fi numai slăbite, ci rupte. Această desfăşurare a puterii cereşti ne asigură că vrăjmaşul nu va mai apărea. Jugul său e sfărâmat. Nu vom mai fi încovoiaţi până la pământ sub greutatea lui. „Dacă Fiul vă va face slobozi, veţi fi cu adevărat slobozi,” Vino, Doamne Isuse, şi slobozeşte pe cei căzuţi în robie, după făgăduinţa Ta.