Cuv. pentru azi

1 IUNIE NU TE DA BĂTUT!
“Elisei trecea prin Sunem. Acolo era o femeie bogată” (2 împăraţi 4:
Biblia ne vorbeşte despre o femeie bogată care locuia în Sunem. Dumnezeu i-a dat un fiu într-o vreme când nu putea să aibă copii. Apoi dintr-odată, pe la douăzeci de ani, acesta moare. Aşa că femeia îl ridică, îl pune pe un cal şi îl duce la Elisei, pe care Dumnezeu îl folosise pentru a-i anunţa naşterea copilului. Imaginează-ţi ce spuneau vecinii ei când ea trecea pe lângă ei. “Totul s-a termi¬nat, du-te şi îngroapă-l”. Dar nu a făcut aşa. A refuzat să se oprească şi să asculte părerile unor oameni fără de credinţă şi nici nu a dorit să discute despre situaţia ei cu unii care nu o puteau ajuta. Ai grijă faţă de cine te deschizi în situaţii de criză! Asigură-te că aceştia îl cunosc pe Dumnezeu şi că sfaturile lor sunt în concordanţă cu Cuvântul Lui. Garanţia promisiunii pe care ţi-a făcut-o El nu a expirat. Această femeie a crezut că dacă Dumnezeu a început un lucru, El îl poate duce la bun sfârşit. Dacă El l-a făcut, El îl poate repara.
Dar cum se sfârşeşte povestea acestei femei? Elisei se întinde peste trupul fără suflare al băiatu¬lui, iar trupul acestuia se încălzeşte. Acest lucru este bun, dar băiatul are nevoie de mai mult decât de căldură; el are nevoie de viaţă nouă. Aşa că Elisei se întinde peste el. De data aceasta băiatul strănută de şapte ori şi se trezeşte la viaţă. Ce lecţie putem învăţa noi de aici? Oricât de dificile ar părea lucrurile, trebuie să rămâi mereu deasupra situaţiei! Continuă să te încrezi în Dumnezeu. Stai treaz şi roagă-te toată noaptea dacă trebuie, dar nu te da bătut. Continuă să te bazezi pe Cuvânt. Poate visul tău nu a luat viaţă în totalitate, dar a început să se încălzească. Lucrurile încep să se îmbunătăţească. Dumnezeu mişcă lucrurile. Răspunsul aşteptat de tine este pe drum; nu te da bătut înainte să-l primeşti!

2 IUNIE ECHIPAREA PENTRU REUŞITĂ_
“Domnul făcea sa-i meargă bine ori de ce se apuca” (Geneza 39:?)
Pentru a reuşi in orice lucru, trebuie să ai patru lucruri:
1) Morală. Ce eşti dispus să faci pentru a ajunge acolo unde încerci să ajungi? Nu poţi ajunge acolo pe orice cale doreşti; trebuie să ai limite. Cu toţii am încălcat regulile la un moment dat. Dar îi mulţumim lui Dumnezeu pentru că am avut reguli de încălcat! Am reuşit să ne reabilităm deoarece cineva a ridicat un cort pe locul unde sălăşluieşte binele. Astăzi oamenii nu mai ştiu sau nu le mai pasă unde este “binele”.
2) Metode. Metodele tale reprezintă harta ta de călătorie. Scopul fără plan este ca un drum care nu duce nicăieri. întâi scopul, apoi planul, apoi procesul. Adoptarea acestei simple formule din trei paşi te ajută să înţelegi că nu vei face pur şi simplu un salt în mijlocul visului şi nu vei ajunge la el peste noapte. Există anumite metode care trebuie folosite; şi care trebuie păstrate!
3) Mijloace. Când Dumnezeu îţi face parte de o viziune, caută şi mijloacele Lui. Dacă nu le găseşti, fie ţi-a expirat timpul, fie ceea ce îţi doreşti diferă de planul lui Dumnezeu pentru tine. Mijloacele lui Dumnezeu pot apărea sub forma unei idei pe care o ai pe moment sau a unui gând care prinde rădăcină şi creşte cu timpul. Fireşte, mijloacele lui Dumnezeu vor implica mereu aju¬torul altora, aşa că umblă în dragoste oriunde te-ai afla.
4) Gestiune. Domnul Isus a spus: “…Cui i s-a dat mult, i se va cere mult” (Luca 12:48). Unii cred că totul se sfârşeşte când Dumnezeu îţi dăruieşte ceva. Nu, acesta este doar începutul! Şi ghici care va fi cea mai mare provocare a ta în materie de gestiune? Tu însuţi! De aceea s-a rugat psalmistul: “întăreşte-mi paşii în Cuvântul Tău” (Psalmul 119:133).

3 IUNIE VIAŢA PLINĂ DE BIRUINŢE
“Cum îşi va ţinea tânărul curată cărarea? Indreptându-se după Cuvântul Tău” (Psalmul 119:9)
Te-ai săturat să duci o viaţă plină de eşecuri? Atunci adânceşte-te în Cuvântul lui Dumnezeu şi lasă-L să te pătrundă! “Un verset pe zi ţine diavolul departe” este un slogan drăguţ, dar este nevoie de mult mai mult de atât! Cuvântul lui Dumnezeu este aidoma unui leac. Nu trebuie să înţelegi cum funcţionează, ci trebuie să-l iei! Când te adânceşti în Scriptură se întâmplă ceva uimitor. Ispita îşi pierde puterea, iar locul îi este luat de puteri copleşitoare. Şi de fiecare dată când un verset îţi pătrunde în minte, foamea ta după Cuvântul Lui creşte.
Dar aceasta înseamnă să citeşti Biblia chiar şi când nu doreşti, când nu ai timp sau când nu înţelegi mare lucru din ea. Dumnezeu spune: “Căci, după cum ploaia şi zăpada se coboară din ceruri, şi nu se mai întorc înapoi, ci udă pământul şi-i fac să rodească şi să odrăsleascâ, pentru ca să dea sămânţă semănătorului şi pâine celui ce mănâncă, tot aşa şi Cuvântul Meu … nu se întoarce la Mine fără rod, ci …. va împlini planurile Mele” (Isaia 55:10-11). Nu trebuie să ai anumite “sen¬zaţii” pentru a ştii că Cuvântul lui Dumnezeu lucrează în tine. David a spus: “Strâng Cuvântul Tău in inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!” (Psalmul 119:11). Apoi s-a rugat: “Deschide-mi ochii ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale!” (Psalmul 119:18). Aceasta este o rugăciune căreia Dumnezeu îi va răspunde. Domnul Isus a spus: “Acum voi sunteţi curaţi, din pricina cuvântului, pe care vi l-am spus” (loan 15:3). Vrei să duci o viaţă curată? Scaldă-ţi mintea în Cuvântul lui Dumnezeu. Lasă-I să curgă prin tine până când orice urmă a firii celei vechi este măturată.

4 IUNIE CE TREBUIE SĂ Tll MINTE DUPĂ CE Al FOST UNS_(Zaharia 4:6)
“Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu, zice Domnul”
De fiecare dată când Dumnezeu te unge (te împuterniceşte să faci ceva), trebuie să ţii cont de trei lucruri:
1) A fi uns înseamnă a umbla singur. Când Dumnezeu te foloseşte pentru a face lucruri măreţe, oamenii cred să eşti atât de puternic încât nu mai ai nevoie de nimic. Ei nu-şi dau seama că înăun¬tru se află un om mărunt, fragil, care este speriat de moarte şi care este la fel de uimit de ceea ce i se întâmplă ca toţi ceilalţi. Iar când nimeni nu lucrează pentru tine sau când te porţi ca şi cum ai avea totul, devii o ţintă uşoară.
2) Fără ungerea lui Dumnezeu, dai de greu! Aşa a păţit Samson: “Atunci ea a zis: “Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Şi el s-a trezit din somn, şi a zis: “Voi face ca şi mai înainte, şi mă voi scutu¬ra.” Nu ştia că Domnul Se depărtase de el. Filistenii l-au apucat…” (Judecători 16:20-21). Dumnezeu a făcut un pas înapoi şi l-a lăsat pe Samson să vadă că nu el era în control, ci Domnul. Iar cei care au o funcţie de conducere uită acest lucru spre pierzarea lor!
3) Ungerea aduce schimbare. Dacă luăm praştia din mâna lui David, ce mai rămâne din acest om? Prin el însuşi el este fără valoare! Aşadar, dacă aştepţi ca Dumnezeu să te echipeze într-un mod excepţional înainte ca tu să te hotărăşti să intri în luptă, nu vei experimenta mari biruinţe. “Puterea lui Dumnezeu este făcută desăvârşită în slăbiciune” (2 Corinteni 12:9). Poţi şti că Dumnezeu te-a uns cu adevărat atunci când Dumnezeu ia un echipament standard şi înfăptuieşte lucruri suprana¬turale. Iar acest lucru se întâmplă doar când spui: “Doamne, nu văd cum ai putea face acest lucru prin mine”. Atunci Dumnezeu Işi scoate slava. Iar reputaţia Lui - nu a ta - este tot ce contează.

5 IUNIE CASTELE DE NISIP (Ecleslastul 2:1
“…toată munca pe care am făcut-o sub soare, muncă pe care o las omului care vine după mine…”
Max Lucado scrie: “Pe plajă se află un băieţel. Cu o lopăţică de plastic el strânge nisip într-o găletuţă roşie, strălucitoare. Apoi răstoarnă găletuţa cu susul în jos şi iată cum a făcut un castel.” “Într-un birou se află un om. El stivuieşte hârtii într-un teanc şi dă sarcini. Se jonglează cu numere, se semnează contracte şi se obţine profit.
“Doi constructori, două castele. Ei nu văd nimic, dar construiesc ceva. Şi pentru amândoi va veni refluxul şi apoi sfârşitul. Totuşi, aici încetează asemănările. Căci băiatul vede sfârşitul, în timp ce omul îl ignoră. Priviţi-I pe băiat în timp ce se apropie seara. Pe măsură ce se apropie valurile, copilul cel înţelept începe să bată din palme. Nu are părere de rău. Nu se teme. Nu regretă. El ştia că asta se va întâmpla. Nu este surprins. Iar când marele val se sparge în cele din urmă peste cas¬tel, iar opera lui dispare în mare, el zâmbeşte, îşi strânge jucăriile, îl ia pe tatăl lui de mână şi merge acasă. Dar adultul nu este atât de înţelept. Pe măsură ce valurile anilor se prăbuşesc peste castelul lui, el se îngrozeşte. El pluteşte deasupra monumentului pe care l-a protejat. El opreşte valurile să ajungă la zidurile pe care le-a făcut. Udat de apa cea sărată şi tremurând, el priveşte încruntat la valul care se apropie. “Este castelul meu”, bravează el. Oceanul nu trebuie să răspundă. Amândoi ştiu al cui este nisipul … iar eu nu ştiu prea multe despre castele de nisip. Dar copiii ştiu. Priveşte-i şi învaţă de la ei. Du-te şi construieşte, dar construieşte cu inima unui copil. Când apune soarele şi vine refluxul, bate din palme. Salută procesul vieţii, apoi la-L pe Tatăl tău de mână şi du-te acasă “

6 IUNIE CUM STII CĂ DUMNEZEU TE CĂLĂUZEŞTE (1)_._
“Avraam a ascultat şi a plecat fără să ştie unde se duce” (Evrei 11:
Sistemul de navigare al rachetei Columbia Space intră în funcţiune doar când ajunge la câteva mile în spaţiu. Care este ideea? Sistemul de navigare al lui Dumnezeu intră în funcţiune când te afli în mişcare. Asta înseamnă că trebuie să decolezi de pe pista de lansare! Ai rămas cumva blocat în acelaşi loc şi te rogi: “Doamne, nu mai fac un pas până nu îmi spui Tu”, în timp ce El spune: “Mă vei auzi când ai făcut ceea ce ţi-am pus înainte să faci?” Uneori ştim ce doreşte Dumnezeu să facem, dar nu ne place. Aşa că ne rugăm, în speranţa că El se va răzgândi şi va pecetlui ceea ce ne dorim.
Biblia spune: “Avraam … a ascultat şi a plecat fără să ştie unde se duce” (Evrei 11:8). Când II urmezi pe Dumnezeu vei merge înainte fără să ştii cât ţi-ar plăcea să ştii. Consilieri, grupuri de studiu, comitete, planuri de afaceri şi proiecte sau orice altceva, va veni o vreme când va trebui să mergi în direcţia pe care ţi-o va arăta Dumnezeu. Vei avea întrebări fără răspuns şi grijuri nerostite? Fireşte. Aşa cum farurile maşinii nu luminează după colţ sau peste următorul deal, tot astfel Dumnezeu te va călăuzi într-o anume direcţie, doar cu ceea ce trebuie să ştii. De aceea Pavel scrie: “Noi umblăm prin credinţă, nu prin vedere” (2 Corinteni 5:7). De fapt este singurul mod în care poţi umbla! Te ţine aproape de Dumnezeu şi te ajută să ţii minte Cui îi aparţine meritul pentru întregul tău succes. Şi apropo, îţi trebuie o viaţă întreagă să înveţi sistemul de călăuzire al lui Dumnezeu.

7 IUNIE CUM STII CĂ DUMNEZEU TE CĂLĂUZEŞTE (21__
“Avraam … a ascultat şl a plecat fără să ştie unde se duce” (Evrei 11:
Dumnezeu ne călăuzeşte închizându-ne o uşă şi deschizându-ne alta. Avraam nu ştia încotro merge, dar ştia că nu poate rămâne unde este; iar acest fapt este suficient pentru a te pune în mişcare în direcţia bună. A şti că nu poţi rămâne unde eşti reprezintă momentul de început al călăuzirii lui Dumnezeu. Şi de obicei aceasta începe cu o trezire lăuntrică şi cu o nelinişte în sufle¬tul tău. Anotimpurile au început şi sfârşit. Când un anotimp se încheie, simţi că trebuie să mergi mai departe!
“… se pregăteau să intre în Bitinia, dar Duhul lui Isus nu le-a dat voie. Au trecut atunci prin Misia, şi s-au coborât la Troa. Noaptea, Pavel a avut o vedenie: un om din Macedonia stătea în picioare şi i-a făcut următoarea rugăminte: “Treci în Macedonia, şi ajută-ne!” După vedenia aceasta a lui Pavel, am căutat îndată să ne ducem în Macedonia, căci înţelegeam că Domnul ne cheamă să le vestim Evanghelia.” (Faptele Apostolilor 16: 7-10). Când Dumnezeu l-a împiedicat pe Pavel să meargă în Asia, Pavel nu a rămas pe loc şi nu s-a rugat şi nu a întrebat de ce; ci a continuat să meargă. Pentru Pavel faptul că a încercat ceva şi nu a mers nu a reprezentat mare lucru. El a crezut că darul lui pentru Dumnezeu era disponibilitatea inimii lui şi mobilitatea lui, iar darul lui Dumnezeu pentru el era că îl va călăuzi spre locul unde trebuie să meargă. Lucrurile pe care Dumnezeu le opreşte, le neagă sau de care te fereşte reprezintă aceeaşi călăuzire divină pe care El o îngăduie şi pe care ne-o pune la dispoziţie. Fiecare uşă care nu s-a deschis, fiecare oportunitate pe care nu ai fructifi¬cat-o, fiecare telefon pe care nu l-ai primit sunt călăuzirea lui Dumnezeu aşa cum sunt şi cele care s-au întâmplat. Gândeşte-te la lucrul acesta!

8 IUNIE CUM SĂ ÎNVINGI DEPRESIA_
“întoarce te, suflete, la odihna ta, căci Domnul ţi-a făcut bine” (Psalmul 116:7)
Când eşti deprimat, motivaţia nu mai există, dorinţa ta de a-L urma pe Dumnezeu dispare, con¬versaţiile pe care le ai devin acre, eşti orb faţă de binecuvântările primite, entuziasmul tău este forţat, eşti indiferent faţă de planurile de viitor. Care este calea de scăpare?
Găseşte cauza depresiei tale! Păcatul nemărturisit este ca o piatră care îţi intră în pantof. Scoate-I afară! Nici-o vacanţă, nici-o schimbare a locului de muncă, a relaţiei şi nici-un doctor nu te poate vindeca: “nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru” (Isaia 59:2). Lăcomia te poate duce şi ea le depresie. Obsesia împăratului Ahab pentru via lui Nabot i-au afectat întreaga familie: “Cel lacom de câştig îşi tulbură casa” (Proverbe 15:27). Compararea con¬stantă cu ceilalţi te poate duce şi ea la depresie. La fel şi găsirea greşelii. “Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri” (Proverbe 21:23). La fel şi o atitudine de neiertare.
Oboseala este şi ea o cauză majoră. Unul dintre preşedinţii Statelor Unite a refuzat să ia decizii importante la sfârşitul zilei, insistând asupra faptului că odihna este necesară în exercitarea unei judecăţi înţelepte. Oricât de mare a fost misiunea lor, Domnul Isus îi chema deseori pe ucenicii Săi să se odihnească. El ştia că la apariţia oboselii, credinţa dispare.
Aşadar, cum poţi să-ţi învingi depresia?
a) prin rugăciune! Oswald J. Smith a spus că cele mai fericite momente din viaţa lui au fost în timpul rugăciunii şi a citirii Bibliei. El numea această practică “ceasul de dimineaţă”. De asemenea, el a spus că rugăciunea cu voce tare îi împiedică gândurile să zboare;
b) prin Cuvântul lui Dumnezeu! Ieremia a spus: “Când am primit cuvintele Tale, le-am înghiţit; cuvintele Tale au fost bucuria şi veselia inimii mele” (Ieremia 15:16). Rugăciunea zil¬nică şi citirea Cuvântului este o reţetă care te poate ajuta să-ţi vindeci sentimentele şi să scapi de depresie. încearcă-o!

9 IUNIE CUM SĂ-L VEZI PE DUMNEZEU ÎN VIATA TA ZILNICĂ_
“Domnul a văzut că el se întoarce să vadă, şi Dumnezeu l-a chemat..” (Exod 3:4)
Pentru Moise, ziua în care a văzut rugul arzând a reprezentat o chestiune obişnuită, iar eveni¬mentul acela era un fapt obişnuit în deşert. Dar de data aceasta rugul a continuat să ardă. Şi “Domnul a văzut că el se întoarce să vadă, şi Dumnezeu l-a chemat…”. Vei avea parte de cele mai bogate experienţe spirituale în mijlocul vieţii tale de zi cu zi, dacă eşti deschis către o întrerupere divină.
În Luca capitolul 10, Maria a slujit naturii divine a Domnului Isus, pe când Marta a slujit nevoilor Sale pământeşti. Dar “agenda casnică” a Martei a făcut-o să fie imposibil de întrerupt, în timp ce Maria era atât de preocupată de lucrurile de sus încât probabil ar fi uitat să pornească focul în sobă! Dar este nevoie de ambele laturi pentru a obţine un echilibru. Dar dacă Domnul Isus trebuie să aleagă, El îi va alege de fiecare dată pe cei care spală picioarele decât pe cei mai desăvârşiţi bucă¬tari. Şi asta fiindcă una din preocupările noastre principale ar trebui să fie lauda şi închinarea (aprecierea exprimată), care decurge dintr-o apropiere intimă faţă de Dumnezeu.
Eşti tu atât de preocupat de “agenda ta zilnică” încât e nevoie de foc din cer ca să-ţi atragă atenţia? Un bine-cunoscut pastor scrie: “Poţi fi într-un moment obişnuit din viaţa ta zilnică, doar că de data aceasta activitatea este umplută de prezenţa lui Dumnezeu. Când în mijlocul unei zile aglomerate observi ceva neobişnuit… prima ta reacţie ar putea fi: “Sunt prea obosit ca să analizez … nu am de gând să-mi întrerup viaţa”. Totuşi, în acel moment poate ai posibilitatea unei întâlniri unice cu Dumnezeu. Când vezi neobişnuitul în mijlocul cotidianului, nu-ţi continua activitatea obişnuită. Poate Dumnezeu doreşte ca acel moment să-ţi schimbe viaţa şi pe cei din jurul tău.”

10 IUNIE CUM SĂ TE ROGI PENTRU ALŢII_
“Har, îndurare şi pace de la … Hristos Isus” (I Timotei 1:2)
Pavel s-a rugat pentru trei lucruri pe care să le primească cei pe care îi iubea. Aşa că atunci când nu eşti sigur cum să te rogi pentru alţii, ce exemplu mai bun poate fi decât cel în care Pavel se roagă ca Dumnezeu să-i dea lui Timotei:
1) Har. Petru spune: “Dumnezeul oricărui har … după ce veţi suferi puţină vreme, vă va desăvârşi, vă va întări, vă va da putere şi vă va face neclintiţi” (1 Petru 5:10). Acest cuvânt har implică “tot ce ai nevoie de la Dumnezeu pentru a te ocupa de situaţia prin care treci”. Este un lucru pentru care merită să te rogi, nu-i aşa?
2) Îndurare. O mare editură deţine o maşină care le trimite cititorilor mail-uri prin care îi aver¬tizează că abonamentul lor a expirat. Într-o zi, această maşină nu a funcţionat bine, iar un fermier dintr-un vechi oraş din Colorado a primit 9.734 de avertizări! Aşa că a condus kilometri întregi până la cea mai apropiată poştă, şi-a trimis cecul şi a scris editurii: “Trimiteţi-mi revista. Mă dau bătut!” Tot aşa este şi cu Dumnezeu; El ne tot trimite avertismente! Biblia spune: “Bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atât de mare!” (Plângeri 3:22-23).
3) Pace. “Cel ce m-ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău” (Proverbe 1:33). Ce dar să ştii că pacea lui Dumnezeu te poate susţine în cele mai grele situaţii! Iar pacea pe care o dă El este diferită de pacea pe care o oferă lumea (vezi loan 14 27) În cel mai bun caz, ea ne oferă alinare temporară. Dar “pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile” (Filipeni 4:7). Aşa că data viitoare când te rogi pentru cineva, cere-l lui Dumnezeu să-l umple cu harul Lui, cu îndurarea şi pacea Lui.

11 IUNIE CUM SĂ STUDIEZI SCRIPTURA (1)_
“Abate mi ochii de la vederea lucrurilor deşarte, înviorează-mă în calea Ta!” (Psalmul 119*. 37)
Ceea ce urmează sunt câteva principii importante de studiere a Bibliei:
1) Învaţă să pui întrebări. Cu cât pui mai multe întrebări, cu atât vei obţine mai multe. Bombardează textul cu întrebări cum ar fi: “Cine? De ce? Ce? Unde? Când?” Făcând acest lucru vei descoperi lucruri pe care le-ai scăpat din vedere sau pe care nu le-ai văzut niciodată. Va fi ca şi cum cineva ţi-a dat o nouă pereche de ochi! Vei dobândi perspective noi. De fiecare dată când iei Biblia în mână, roagă-te: “Deschide-mi ochii ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale!” (Psalmul 119:18).
2) Notează-ţi ceea ce ai descoperit. Nu ai trecut cu adevărat printr-un text biblic până nu ţi-ai transpus gândurile acumulate în scris. Dawson Trotman, fondatorul fundaţiei The Navigators obişnuia să spună: “Gândurile se descâlcesc când trec prin buze şi prin vârful degetelor”. Caietul de notiţe şi Biblia trebuie să fie mereu împreună. Dacă preţuieşti cu adevărat sâmburii de adevăr pe care ţi-i dăruieşte Dumnezeu, vei lua notiţe. Altfel îi vei pierde.
3) Aplică la viaţa ta, nu te opri la interpretare. DL Moody a spus: “Biblia nu ne-a fost dată pen¬tru a ne mări cunoştinţele, ci pentru a ne schimba vieţile.” lacov scrie: “Fiţi împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători” lacov 1:22). În timp ce citeşti Biblia, întreabă-te: “Care sunt atitudinile pe care trebuie să le schimb? Ce trebuie să încep sau să încetez să fac? Ce trebuie să cred sau să încetez să mai cred? La ce relaţii trebuie să mai lucrez? Cum ar trebui să-i slujesc pe alţii?” Nu te duce la Biblie cu gândul de a descoperi ceea ce nimeni nu a mai descoperit sau pentru a găsi un lucru cu care să-i impresionezi pe ceilalţi; descoperă ceea ce trebuie să-ţi vorbească ţie.

12 IUNIE CUM SĂ STUDIEZI SCRIPTURA (2)_
“Abate-mi ochii de la vederea lucrurilor deşarte, înviorează-mă în calea Ta!” (Psalmul 119:37)
Se spune că era o femeie a cărei singură incursiune în Scriptură era cutia cu promisiuni. Într-o zi, se duse la cutie şi extrase acest verset: “luda s-a dus şi s-a spânzurat”. Numaidecât extrase un alt verset: “Du-te şi fă la fel”. Simţindu-se frustrată, trase un al treilea verset, care spunea: “Şi ceea ce ai de făcut fă repede!” Abordarea de tip autoservire sau “ce avem de mâncare astăzi” nu este ceea ce doreşte Dumnezeu în vieţile noastre. Avem nevoie de un plan de studiu sistematic şi regu¬lat. Şi nu ar trebui să ratăm nici un pasaj sau secţiune din Scriptură. Vechiul Testament este la fel de mult Cuvântul lui Dumnezeu pe cum este Noul Testament. Păcat că unii dintre noi nu-l citesc. Ce jenant va fi să ajungi în cer şi Zaharia să te întrebe: “Cum ai găsit cartea scrisă de mine?” “Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu” (vezi 2 Timotei 3:16).
Un elev bun la studierea Bibliei urmează aceeaşi procedură pe care o aplică un detectiv bun. Primul lucru pe care îl face este să caute indicii. El nu spune nimic, nu interpretează nimic şi nu trage concluzii. Tot ceea ce face el este să analizezi detaliile. Mai întâi, el observă ceea ce un om normal scapă cu vederea fiindcă el are antrenament în a observa. În al doilea rând, el începe să pună întrebări pe baza celor observate. În al treilea rând, după o observaţie atentă şi după între¬bările puse, el începe să pună dovezile laolaltă şi să interpreteze ceea ce a strâns. În al patrulea rând, el compară şi face comparaţii, pune laolaltă dovezile pe care le-a strâns pentru a vedea cum se leagă faptele între ele. În cele din urmă, el trage concluziile şi ia o hotărâre pe baza a ceea ce crede că s-a întâmplat şi a celor implicaţi. Apoi se întreabă: “Cum se poate aplica acest lucru?”

13 IUNIE CUM SĂ STUDIEZI SCRIPTURA (3)_
“Abate-mi ochii de la vederea lucrurilor deşarte, înviorează-mă in calea Ta!” (Psalmul 119:37)
Nu vei epuiza niciodată bogăţiile unui pasaj din Scriptură. Psalmistul declară: “Văd că tot ce este desăvârşit are margini: poruncile Tale însă sunt fără margini” (Psalmul 119:96). Poţi săpa la nes¬fârşit în Scriptură, dar nu vei ajunge niciodată la capăt. Solomon a spus: “dacă o vei căuta ca argin¬tul şi vei umbla după ea ca după o comoară, atunci vei înţelege frica [adânc respect şi supunere] de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu” (Proverbe 2:4-5). Când este vorba despre Cuvântul lui Dumnezeu, acesta este inepuizabil şi fără limite. Din acest motiv poţi studia un verset din nou şi din nou, îl poţi analiza, îl poţi lăsa deoparte trei sau patru luni, iar când te întorci la el, găseşti mult mai multe lucruri, lată care este cheia: nu renunţa la el! Ţine minte, numărul întrebărilor pe care le poţi pune nu are limite, nu există limite la observaţiile sau la aplicaţiile pe care le poţi face. Aşa că nu te da bătut! Cea mai bună atitudine pe care o poţi avea când studiezi Biblia este cea pe care a avut-o lacov când s-a luptat cu îngerul lui Dumnezeu. Şi-a adunat puterile şi a spus: “Nu Te voi lăsa să pleci până nu mă vei binecuvânta” (Geneza 32:26). Şi care a fost rezultatul? Viaţa lui s-a schim¬bat. Şi viaţa ta se va schimba!
Studierea Bibliei nu cunoaşte scurtături! Trebuie să depui efort. Dar dacă eşti harnic şi ai răb¬dare, vei culege roade extraordinare. Odată ce-ai simţit bucuria şi satisfacţia care survin în urma descoperirii unui adevăr spiritual de unul singur, apoi a aplicării lui la viaţa ta, nu te vei mai apropia de Biblie la fel ca înainte!

14 IUNIE CUM SĂ STUDIEZI SCRIPTURA (4)_
“Abate mI ochii de la vederea lucrurilor deşarte, înviorează-mă in calea Ta!” (Psalmul 119:3?)
Iată câteva lucruri pe care trebuie să le înţelegi foarte clar:
1) Studiul biblic poate fi periculos dacă studiezi fără să aplici. “Cunoştinţa îngâmfă” (1 Corinteni 8:1). Acest cuvânt grecesc “îngâmfă” conţine ideea de a te umfla, asemeni unui balon cu aer cald. Satan cunoştea Scriptura atât de bine încât a putut să-l citeze Domnului Isus versete când L-a ispi¬tit în pustie. Dar care este calitatea principală diavolului? Mândria! Este ceea ce l-a alungat din Rai! Studierea Scripturii trebuie să te facă smerit, dependent de Dumnezeu şi trebuie să te facă să abor¬dezi viaţa din perspectiva corectă.
2) Studiul biblic poate fi periculos deoarece cunoaşterea cere fapte. Dumnezeu nu face sugestii. El nu spune: “Nu ai vrea cumva să faci acest lucru, te rog?” Domnul Isus a spus: “pe orişicine aude aceste cuvinte ale Mele, şi le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care şi-a zidit casa pe stâncă” (Matei 7:24). Când au apărut furtunile vieţii, viaţa celui înţelept nu s-a clătinat, în timp ce viaţa nebunului, a celui ce nu a pus în practică ceea ce ştia, s-a prăbuşit.
3) Studiul biblic fără aplicaţii poate fi periculos deoarece cunoaşterea creşte responsabilitatea! “Cine ştie să facă bine şi nu face, săvârşeşte un păcat!” (lacov 4:17). Aşadar, dacă nu intenţionezi să aplici lecţiile pe care le primeşti în urma studiului biblic, mai bine nu mai studia deloc. îţi grămădeşti doar mai multă judecată asupra ta! John Milton spunea: “Scopul oricărei învăţături este cunoaşterea de Dumnezeu, iar în urma acestei cunoaşteri dragostea faţă de El şi imitarea Lui.” Această afirmaţie spune totul!

15 IUNIE CUM SĂ STUDIEZI SCRIPTURA (5)_
“Abatemi ochii de la vederea lucrurilor deşarte, înviorează-ma în calea Ta!” (Psalmul 119:37)
Poate consideri că este foarte simplu să aplici Scriptura, dar de fapt este cea mai dificilă parte a studiului biblic. De ce? Pentru că:
1) Trebuie să gândeşti serios. Uneori este nevoie de meditaţie îndelungată (gândire aprofundată, în spiritul rugăciunii) înainte de a vedea modul în care Dumnezeu aplică adevărul pe care l-am stu¬diat. Deseori aceasta înseamnă să ajungi dincolo de suprafaţa unei povestiri expirate, la un principiu foarte actual după care să trăieşti. Aceasta cere timp şi concentrare - două lucruri pe care alergă¬torii de viteză ezită să le folosească.
2) Satan se opune. Cele mai puternice atacuri ale diavolului apar deseori în momentele cele mai liniştite, când încerci să pui în practică ceea ce ai studiat. Atâta vreme cât te mulţumeşti cu acu¬mularea de cunoştinţe, nu reprezinţi o ameninţare pentru planurile lui. Dar de îndată ce doreşti la modul serios să faci schimbări satan se va opune până la sânge. El îi urăşte pe “practicanţii” Cuvântului. Pe el nu-l deranjează că studiezi Scriptura atâta vreme cât nu te opreşti pentru a între¬ba: “ce voi face acum cu ceea ce am învăţat?”
3) În mod firesc noi ne opunem schimbărilor. Nu avem chef să ne schimbăm, lucru pe care îl presupune adevărata punere în practică. Noi trăim mai degrabă pe baza emoţiilor decât a lucrurilor pe care suntem dispuşi să le facem. Noi spunem lucruri precum “Nu am chef să studiez Scriptura sau să mă rog sau să fiu un bun martor”. Sentimentele nu au nimic de-a face cu trăirea vieţii de creştin! De ce? Fiindcă sentimentele apar şi dispar. Cheia maturităţii spirituale este să trăieşti pen¬tru Hristos nu pentru că te simţi bine, ci pentru că:
a) este cel mai bun lucru:
b) Dumnezeu aşteaptă acest lucru de la noi;
c) este modul în care putem ajunge la maturitate spirituală;
d) este cea mai stabilă bază a vieţii tale de creştin.

16 IUNIE IA CU TINE UMBRELA___
“…orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, ş-l veţi avea” ( Marcu 11:24)
Când o mică comunitate din Midwest fu lovită de o secetă accentuată, o biserică locală organiză o întâlnire de rugăciune şi toată lumea se strânse. Crizele sunt cele care ne atrag atenţia! Când pas¬torul se ridică înaintea bisericii strânse laolaltă, observă o fetiţă de 11 ani care stătea în primul rând, radiind de nerăbdare. Lângă ea se afla umbrela ei roşie, gata să fie folosită. Frumuseţea şi inocenţa acestei imagini îl făcură să zâmbească când compară credinţa acestei copile cu a restului de oameni din încăpere. Ceilalţi oameni veniseră doar să se roage, dar ea venise să-L vadă pe Dumnezeu cum răspunde!
Unul din pericolele rugăciunii este să te rogi fără să aştepţi totuşi ceva: “fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă … că răsplăteşte pe cei ce-L caută” (Evrei 11:6). Poate spui: “Cum pot să am mai multă credinţă?” Ocupându-ţi mintea cu versete! “Credinţa vine în urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos” (Romani 10:17). Când te adânceşti în Cuvântul lui Dumnezeu se petrece ceva uimitor; credinţa începe să prindă rădăcini şi să crească. Iar credinţa va face ca rugăciunile tale să fie eficiente.
Dar ce faci dacă te rogi potrivit cu Cuvântul, dar răspunsul întârzie să apară? Continuă să te rogi şi să crezi! “Să nu vă părăsiţi dar încrederea voastră, pe care o aşteaptă o mare răsplătire! Căci aveţi nevoie de răbdare, ca după ce aţi împlinit voia lui Dumnezeu, să puteţi căpăta ce v-a fost făgă¬duit” (Evrei 10:35-36). Aşa că atunci când te rogi pentru ploaie, ia cu tine umbrela cea roşie!

17 IUNIE EL ESTE AICI___
“Dumnezeu este … un ajutor, care nu lipseşte niciodată în nevoi” (Psalmul 46:1)
Odată, un om L-a văzut pe Isus în vis apropiindu-Se de trei femei care se rugau. A îngenunchiat alături de prima plin de blândeţe şi de dragoste. Când a ajuns la cea de-a doua, Şi-a pus pur şi sim¬plu mâna peste capul ei şi a privit-o aprobator. Dar a trecut pe lângă cea de-a treia fără să se oprească măcar. Simţind uimirea omului, Isus a explicat: “Fără aprobare constantă, prima femeie s-ar împiedica şi ar cădea. Credinţa celei de-a doua este mai puternică; pot conta pe ea. Totuşi, cea de-a treia este pregătită pentru cea mai înaltă chemare. Ea mă cunoaşte atât de bine încât nu are nevoie de semne ale aprobării Mele. Nu se lasă descurajată de nici-o împrejurare, fiindcă ea ştie că în cele din urmă se poate încrede în Mine.” Dacă păcătuim, cădem. Dacă eşti predispus la boală, suferi. Fiindcă suntem muritori, murim. Presiunea ne epuizează. Anxietatea ne provoacă ulcer. Oamenii ne intimidează. Criticile ne jignesc. Bolile ne sperie. Moartea ne dă târcoale. Care este răspunsul? “Dumnezeu este … un ajutor, care nu lipseşte niciodată în nevoi” (Psalmul 46:1). Când eşti la întuneric nu uita niciodată ceea ce ţi-a spus Dumnezeu la lumină. El este cu tine în fiecare zi a pelerinajului tău; mintea Lui tainică care lucrează împreună cu voinţa Sa impenetrabilă plasează lucrurile sub controlul Lui suveran. Când dăm de greu, tendinţa noastră este să ne simţim aban¬donaţi, cu toate că tocmai opusul este adevărat, căci din acel moment suntem mai mult ca nicio¬dată obiectul dragostei şi grijii Lui. Da, chiar şi când ni se înceţoşează privirea, când mintea nu mai gândeşte limpede şi când ne ridicăm ochii şi nu-L putem vedea clar, El este acolo!

18 IUNIE ESTI SI TU EROUL CUIVA!_
“Cui vrea să dea învăţături? Unor copii…” (Isaia 28:9)
Un tată scrie: “Stimate antrenor, tocmai am citit scrisoarea dumneavoastră către fiul meu în care îi spuneţi care sunt aşteptările dumneavoastră de la atleţi. Eu împreună cu mama lui Johnny nu am putea fi mai mult de acord. De mult timp apreciem valoarea care derivă din sporturile practicate în şcoală. Având în vedere dosarul dumneavoastră, cred că sunteţi un antrenor bun. Dar mai există o fază a antrenamentului care este chiar mai importantă. Daţi-mi voie să vă explic. Noi vă încredinţăm dumneavoastră ce avem noi mai de preţ. Pe parcursul următorilor patru ani, fiul nostru va face din dumneavoastră subiectul numărul unu de discuţie în casă. Ne va spune ce ar fi putut face echipa pentru Green Bay Packers dacă nu v-aţi fi rănit la genunchi în 65. Ne va spune despre discuţia emoţională din pauză când ati venit din spate si i-ati bătut pe cei de la Rivaltown. Vom auzi despre din nou, cum mai ştiţi încă să pasaţi şi să loviţi mingea. Când vom auzi toate acestea, ochii fiului nostru vor străluci. Vedeţi dumneavoastră, domnule antrenor, vă va idolatriza. Noi nu mai avem eroi. Mulţi din¬tre colegii noştri de muncă şi-ar vinde sufletul pentru un bănuţ. Nişte atleţi au ajuns la ştiri într-un mod negativ. Noi ştim că nu toţi atleţii sunt hoţi şi că nu toţi se droghează, dar noi despre asta auzim. Aşadar, dumneavoastră sunteţi eroul fiului nostru. Ne bazăm pe dumneavoastră. Muşchii i s-au dezvoltat aproape în întregime, dar mintea lui este încă fragilă şi atât de impresionabilă. Responsabilităţile dumneavoastră sunt foarte mari. Impresionaţi-I domnule antrenor. Dăruiţi-vă!”
Isaia scrie: “Cui vrea să dea învăţături? Unor copii…”. Şi tu reprezinţi un erou pentru cineva. Lumea este plină de bande, droguri, violenţă fiindcă un copil şi-a ales un erou greşit. Dar tu poţi schimba lucrul acesta, fie şi doar pentru un copil sau doi.

19 IUNIE DUMNEZEU ÎTI DĂ UN NUME_
“…Voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu…” (Apocalipsa 3:12)
Când Rahela, soţia lui lacov îşi dădea duhul la naşterea unui copil, ea şi-a numit fiul Benoni, care înseamnă “fiul durerii”. În Biblie, numele vesteau o profeţie; ele erau date pentru a prevesti un destin. Aşa că după înmormântare, lacov a anunţat: “Nu se va mai numi Benoni, fiul durerii mele. Ci se va numi Beniamin, fiul dreptei. El este tăria mea, nu durerea mea!” Şi ghici care nume a prevalat? Beniamin! Tu eşti ceea ce zice Tatăl ceresc că eşti. Încearcă să ţii minte lucrul acesta!
Poate că semeni cu Hanania, Mişael şi Azaria. Dacă nu-i cunoşti poate îi vei recunoaşte după numele păgâne pe care li le-a dat împăratul Nebucadneţar: Şadrac “comanda lui Aku”, Meşac, “nume păgân” şi Abednego, “slujitorul lui Nego”. Aceste nume exprimau închinarea la dumnezeii păgâni. Numele reale ale celor trei băieţi iudei, totuşi, erau Hanania, “Iehova este plin de har”; Mişael, “Cine este ca Dumnezeu” şi Azaria “Iehova este ajutorul”. Când împăratul i-a aruncat în cup¬torul cu foc, numele pe care li le-a dat Dumnezeu a prevalat. Necazul are puterea de a scoate la iveală adevărata ta identitate! Nu te bucuri că nu eşti limitat la opinia publică? Opinia lui Dumnezeu va prevala mereu. Împăratul din vechime a încercat să schimbe numele de pe ambalaj, dar nu a reuşit să schimbe conţinutul! Ţi-i poţi imagina pe cei trei tineri ieşind din cuptorul încins strigând7 Poate unul dintre ei a spus: “Cine este ca Dumnezeu?” Altul poate şi-a ridicat mâinile şi a strigat: “Dumnezeu este plin de har!” Iar celălalt poate şi-a mirosit hainele, şi-a atins părul şi a declarat: “Iehova ne-a ajutat!” Aşa că sari în picioare, ieşi afară şi păşeşte înainte potrivit numelui pe care ţi l-a dat Dumnezeu!

20 IUNIE GLOANŢE SAU SEMINŢE_
“Domnul Dumnezeu Mi-a dat o limbă iscusită, ca să ştiu să înviorez cu vorba pe cel doborât de întristare” (Isaia $0:4)
Richard Halverson scrie: “Ideile tale pot fi oferite oamenilor sub formă de gloanţe sau de sem¬inţe. Le poţi împuşca sau le poţi semăna. Ideile folosite ca gloanţe vor ucide inspiraţia şi motivaţia. Ideile folosite ca seminţe vor prinde rădăcină, vor creşte şi vor da rod în viaţa în care au fost plan¬tate. Dar există un risc: odată ce ele devin parte din cei în care le-ai plantat, probabil nu vei fi recunoscut drept sursa ideii. Dar dacă eşti dispus să semeni fără această recunoaştere … recolta ta va fi bogată”.
Gândeşte la următoarele două lucruri:
1) Ideile bune sunt irosite când foloseşti abordarea “înghite-le aşa cum sunt”. Trebuie să înveţi cum să spui lucrul potrivit într-un mod potrivit. Solomon scrie: “Cine îşi înfrânează vorbele, cunoaşte ştiinţa şi cine are duhul potolit este un priceput” (Proverbe 17:27). Pentru a face ceva trebuie să ai răspunsul corect - cu atitudinea potrivită.
2) Efortul tău de a-i ajuta pe alţii să se schimbe va da greş sau mai rău, îi va înstrăina, dacă nu te apropii de ei în dragoste şi smerenie. Majoritatea oamenilor ştiu deja care este problema lor; au avut de-a face suficient cu ea. Şi în adâncul lor ei doresc să fie mai buni. Dar dacă nu vrei să primeşti răspunsul “cine eşti tu să-mi spui mie”, trebuie să te apropii de ei pe calea potrivită. “Cuvintele prietenoase sunt ca un fagur de miere dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase” (Proverbe 16:24). Adevărul îi va face pe oameni liberi mereu. Dar dacă ei refuză să asculte adevărul datorită modului în care li-l spui, poate problema nu este la ei, ci la tine. Poate tragi gloanţe în loc să plantezi seminţe.

21 IUNIE CUM SĂ TE BUCURI DE LOCUL DE MUNCĂ
“Domnul va face ca binecuvântarea să fie … în toate lucrurile pe care vei pune mâna” (Deuteronom 28:
Fericirea înseamnă să te simţi bine cu tine însuţi. Ea se bazează pe relaţiile şi realizările tale. Când darurile şi abilităţile tale sunt dezvoltate şi utilizate prin activităţile vieţii, creşti în încredere şi putere, lată şapte sfaturi despre cum să fii fericit la locul la muncă:
1) consideră munca drept un dar de la Dumnezeu, nu ca o pedeapsă. “Dar dacă a dat Dumnezeu cuiva avere şi bogăţii, şi i-a îngăduit să mănânce din ele, să-şi ia partea lui din ele, şi să se bucure în mijlocul muncii lui, aces¬ta este un dar de la Dumnezeu” (Eclesiastul 5:19);
2) recunoaşte-L pe Dumnezeu drept adevăratul tău angajator. “Slujiţi-le cu bucurie, ca Domnului, iar nu oamenilor, căci ştiţi că fiecare, fie rob, fie slobod, va primi răsplată de la Domnul, după binele pe care-l va fi făcut” (Efeseni 6:7-8);
3) urmăreşte munca ce este compatibilă cu darurile pe care le ai. “Dacă slujeşte cineva, să slujească după puterea pe care i-o dă Dumnezeu: pentru ca in toate lucrurile să fie slăvit Dumnezeu prin Isus Hristos” (1 Petru 4:11);
4) învaţă tot ce este posibil despre munca ta. “Să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, va căpăta iscusinţă” (Proverbe 1:5);
5) foloseşte criticile spre binele tău. întoarce-le spre avantajul tău; cere sugestii şi corectări: “Sărăcia şi ruşinea sunt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste” (Proverbe 13:18);
6) fă mai mult decât se aşteaptă lumea de la tine. “Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două” (Matei 5:41). Fii cel care lucrează în plus!
7) fă-L pe Domnul Isus colegul tău de muncă. Gândeşte-te la Hristos pe tot parcursul zilei când îţi împlineşti îndatoririle cu credincioşie: “Celui cu inima tare, Tu-i chezăşuieşti pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine” (Isaia 26:3).

22 IUNIE PÂNĂ ACUM TOTUL ESTE BINE! (1)_ (2 Corinteni ):1
“….Suntem schimbaţi în acelaşi chip ca al Lui, din siavă în slavă, prin Duhul Domnului”
Îţi dai tu toate silinţele să te asemeni mai mult cu Hristos, dar în unele zile ţi se pare că faci doi paşi înainte şi trei înapoi? Nu este uşor să creşti spiritual, de aceea Pavel ne încurajează “să nu obosim în facerea binelui; căci la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală” (Galateni 6:9). Nu-ţi dai seama că ai îmbătrânit fizic decât uitându-te la o fotografie mai veche, moment în care acest fapt te izbeşte. La fel este şi cu creşterea spirituală; este greu să masori cât de departe ai ajuns până când nu priveşti în urmă şi vezi unde erai înainte ca Domnul Isus să te mântuiască şi să-ţi schimbe viaţa. Biblia spune: “….Suntem schimbaţi în acelaşi chip ca al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului”. Dar creşterea spirituală presupune şi intensificarea durerilor, într-o zi un muncitor în construcţii alunecă şi căzu de pe o schelă de la etajul 40. Pe când ajunse la etajul 20, o femeie ce se afla într-un birou strigă: “Ce mai faci?” Omul răspunse: “Până acum totul e bine!” Să nu uiţi niciodată că te afli într-o călătorie spirituală, că faci progrese şi că diavolul va căuta mereu noi metode prin care să-ţi aducă aminte cât mai ai încă de parcurs. Nu-I asculta! Domnul Isus a spus: “căci este mincinos şi tatăl minciunii” (loan 8:44). Dacă te descurajezi şi te dai bătut, Satan va câştiga. Pavel spune: “…orice gând îl facem rob ascultării de Hristos” (vezi 2 Corinteni 10:5). Învaţă să trăieşti deasupra sentimentelor tale, să sapi înlăuntru, acolo unde locuieşte Duhul lui Dumnezeu. Şi însufleţeşte-te! Nu totdeauna te vei simţi aşa, dar cu fiecare zi te maturizezi şi devii mai puternic în Hristos. Aşa că nici să nu te gândeşti să renunţi!

23 IUNIE PANĂ ACUM TOTUL ESTE BINE! (2)_
“Mai bine înainte ca să te fi întocmit în pântecele mamei tale, te cunoşteam…” (leremia 1:5)
Din perspectivă spirituală, nu te afli pe cât de sus ţi-ai dori; dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu că eşti încă pe cale! Era o vreme când erai străin faţă de harul lui Dumnezeu, dar acum faci parte din “casa celor credincioşi”. Pavel scrie: “…atunci când aţi primit Cuvântul lui Dumnezeu … l-aţi primit nu ca pe cuvântul oamenilor, ci… ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, care lucrează şi în voi care credeţi” (1 Tesaloniceni 2:13). Ai înţeles? Câtă vreme continui să crezi în El, Cuvântul lui Dumnezeu va continua să lucreze în tine, în plus, te vei maturiza mai repede când nu vei mai cere atât de mult de la tine, când vei învăţa să te relaxezi şi vei începe să trăieşti potrivit cu ceea ce spune Cuvântul lui Dumnezeu despre tine, nu după ceea ce simţi!
Modul în care te vezi tu îţi afectează progresul spiritual. Până când nu aliniezi părerea ta despre tine la părerea lui Dumnezeu despre tine, aşa cum este descoperită în Cuvântul Lui, vei continua să te vezi inferior şi nedemn; iar lucrul acesta îţi va întârzia creşterea spirituală. Nimeni nu te cunoaşte aşa cum te cunoaşte Dumnezeu. Şi în ciuda strădaniilor şi împiedicărilor tale, El te iubeşte şi te acceptă aşa cum eşti. Dumnezeu i-a spus lui leremia: “înainte ca să te fi întocmit în pântecele mamei tale, te cunoşteam, şi mai înainte ca să fi ieşit tu din pântecele ei, Eu te pusesem deopar¬te…”. Nu te mai îngrijora că vei fi respins dacă nu vei fi perfect. Lumea funcţionează aşa, nu Dumnezeu. în plus, dacă ai fi perfect cum ţi-ai dori, nu ai mai avea nevoie de harul lui, nu-i aşa? Asemeni şchiopătării lui lacov, Dumnezeu îngăduie puncte slabe în noi pentru a ne aduce aminte cât de mult avem nevoie de El în fiecare zi. Aşa că bucură-te că eşti unde eşti acum şi nu te compara cu alţii. Nu te îngrijora dacă alţii ţi-au luat-o înainte. Ei au trecut prin aceleaşi locuri pentru a ajunge acolo unde sunt astăzi!

24 IUNIE PÂNĂ ACUM TOTUL ESTE BINE (3)
“Când eram copil…” (1 Corinteni 13:11)
Un bine cunoscut învăţător într-ale Bibliei spune: “În calitate de proaspăt creştin … am încercat să devin ceea ce erau toţi creştinii … am crezut că au ajuns la un nivel de sfinţenie care părea să mă ocolească. Îi admiram pe acei “eroi ai credinţei” ale căror mărturii înflorite atârnau deasupra tavanului asemeni aburului care se formează la duş. Păreau atât de schimbaţi, atât de siguri, atât de stabili… credeam că dragostea lui Dumnezeu era dăruită pe baza unui sistem al meritelor. Dacă mă comportam bine într-o zi, Dumnezeu mă iubea, dacă dădeam greş, nu mă mai iubea. Ce cursă de slalom! … nu mi-am dat seama că un om născut din nou trebuie să crească şi să se dezvolte în maturitate. M-am aşteptat la o metamorfoză imediată, plină de putere, care vine la pachet, care să mă transforme în … perfecţiune.” Te simţi şi tu la fel? De parcă ceva nu este în ordine la tine fiind¬că se pare că nu reuşeşti să te ridici niciodată la un anumit standard?
Pavel spune: “Când eram copil … gândeam ca un copil; când m-am făcut om mare, am lepă¬dat ce era copilăresc.” Fiecare “om mare” începe ca un copil care are nevoie de timp şi pregătire pentru a ajunge adult. Reparaţiile rapide, neprihănirea prin fapte te vor face să încerci să-i impre¬sionezi pe alţii cu un fals simţ al sfinţeniei. Te vor împiedica să fii cinstit cu Dumnezeu şi te vor face să crezi că trebuie să fii “mult mai sus” pentru “vârsta ta spirituală”. Mai ţii minte când erai copil şi te încălţai cu pantofii cu toc ai mamei tale sau cu ghetele tatălui tău? Oricât de mult îţi doreai, acei papuci nu-ţi erau buni. Asta nu însemna că ceva nu este în regulă la tine; ci că erai exact unde trebuia să fii pentru vârsta ta. La fel este şi în umblarea ta cu Dumnezeu. Important este să-l laşi timp să te maturizeze.

25 IUNIE SLUJIREA_
“losua a făcut cei spusese Molse…” (Exod 17:10)
losua i-a slujit lui Moise, dar s-a uitat doar la Dumnezeu pentru răsplată. Poate salariul tău este semnat de şeful tău, dar nu el îţi hotărăşte viitorul; Domnul o face! Dacă crezi cu adevărat faptul acesta, nici-o slujbă pe care ţi-o va da Dumnezeu nu te va depăşi! Când te rogi: “Doamne, foloseşte-mă”, El îţi va cere să-i slujeşti cuiva. Dacă faci greşeala de a căuta răsplata la acea persoană, iar faptul nu se întâmplă, te vei simţi folosit şi nemulţumit. Dumnezeu este cel care stabileşte regulile pentru tine. El este Cel care îţi cere să-l onorezi în slujire prin supunere şi dedicare. El este Cel ce te cheamă la cele mai ridicate standarde de comportament. El este cel care îţi spune că nu este bine să foloseşti telefonul firmei pentru a-ţi suna bunica din Chicago şi să te prefaci că este un client; sau să stai nouăzeci de minute în pauza de prânz şi să spui că ai stat doar treizeci! Ascultă: “căci ştiţi că fiecare, fie rob, fie slobod, va primi răsplată de la Domnul, după binele pe care-l va fi făcut” (Efeseni 6:8). Dumnezeu pune în balanţă şi răsplăteşte potrivit slujirii noastre; nu potrivit cu ceea ce cred ceilalţi că merităm. Nu te mai strădui şi întoarce-te la slujire! Ascultă: “Căci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite osteneala voastră…” (Evrei 6:10). Simte-te încurajat; Dumnezeu ţine minte şi Dumnezeu răsplăteşte; acest lucru trebuie să-ţi fie îndeajuns!

26 IUNIE MAI MULTE DESPRE SLUJIRE___
“Slujiţi-le cu bucurie, ca Domnului, iar nu oamenilor, căci ştiţi ca fiecare … va primi răsplata de la Domnul…” (Efeseni U
Când investim în ceva sau în cineva este omenesc să simţim că trebuie să culegem de unde am semănat. Când nu se întâmplă aşa, ne este uşor să ne supărăm. Totuşi, Biblia ne spune: “Slujiţi-le cu bucurie, ca Domnului, iar nu ca oamenilor, căci ştiţi că fiecare, fie rob, fie slobod, va primi răs¬plată de la Domnul, după binele pe care-l va fi făcut” (Efeseni 6:7-8).
Nimeni nu cunoaşte mai bine decât Dumnezeu sacrificiile pe care le-ai făcut. El vede faptele tale săvârşite în taină şi cu lepădare de sine pentru alţii, iar Cuvântul Lui spune: “Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti” (Matei 6:4). Recunoaşterea şi răsplata vin de la Dumnezeu, nu de la oameni. El va fi cel care stabileşte remuneraţia corectă pentru tine.
Dacă Dumnezeu alege să te răsplătească din belşug, nu lăsa pe nimeni să te facă să te simţi prost. Ci tu continuă să slujeşti cu credincioşie şi dăruire, indiferent de ceea ce îţi dăruieşte El, sau indiferent de câtă laudă şi recunoaştere primeşti sau nu primeşti.
Cu cât Dumnezeu dovedeşte că îţi poate face parte de binecuvântările Lui, cu atât te va binecu¬vânta mai mult; este foarte simplu. In împărăţia lui Dumnezeu unii primesc de treizeci de ori mai mult, alţii de şaizeci de ori, iar alţii de o sută de ori (Matei 13:3-8). Rata răsplăţii depinde de Dumnezeu. Partea ta este să fii mulţumitor pentru tot ceea ce-ţi dăruieşte şi să nu cauţi la alţii com¬pensaţii pentru sacrificiile pe care le-ai făcut pentru ei.

27 IUNIE ALEGEREA ESTE A TA!_
“..Daca aude cineva glasul meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el..” (Apocaltpsa 3:20)
Max Lucado scrie: “V-aţi întrebat de ce erau două cruci de-o parte şi de alta a crucii lui Hristos? Sau de ce Hristos a fost în centru? Cele două cruci simbolizează unul din cele mai mari daruri făcute de Dumnezeu; darul alegerii. Cei doi tâlhari au multe în comun; au fost condamnaţi de acelaşi sis¬tem, la aceeaşi moarte, erau înconjuraţi de aceeaşi mulţime şi erau la fel de aproape de acelaşi Hristos. De fapt, ei au început cu acelaşi sarcasm; ambii tâlhari i-au spus lucruri crude lui Isus. Dar unul s-a schimbat. El a spus: “Doamne, adu-Ţi aminte de mine, când vei veni în împărăţia Ta!” Isus a răspuns: “Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai (Luca 23:42-43). Deşi ne bucurăm de tâlharul care s-a schimbat, nu-l uităm pe cel care nu s-a schimbat. Există momente în care Dumnezeu trimite tunete ca să ne mişte. Există momente în care Dumnezeu trimite binecuvântări ca să ne atragă la El. Dar uneori Dumnezeu nu trimite nimic altceva decât tăcere, în timp ce El ne onorează cu libertatea de a alege unde să ne petrecem veşnicia. Nu ni s-a dat niciodată un privi¬legiu mai mare decât acela de a alege. Gândeşte-te la tâlharul care s-a pocăit. Deşi ştim puţine lucruri despre el, ştim un lucru: în final toate alegerile lui rele au fost răscumpărate printr-o singură alegere bună. L-a ales pe Hristos!”
Indiferent câte alegeri rele ai făcut în trecut, poţi fi răscumpărat printr-o singură alegere bună; alegerea de a-l dărui viaţa ta lui Hristos şi de a-L urma. Vrei să faci această alegere acum? Dacă o vei face, nu vei regreta niciodată!

28 IUNIE CÂND NU Al PACE
“Pacea lui Hristos… să stăpânească în inimile voastre…” (Colosenl }:15)
Când Dumnezeu ne vorbeşte, El ne dă o pace lăuntrică profundă pentru a confirma că mesajul este într-adevăr de la El. Fereşte-te de pacea falsă! Când simţim dorinţa puternică de a face ceva, ea poate produce un fals simţ al păcii care provine de fapt din entuziasmul nostru. Cu trecerea tim¬pului, această falsă pace dispare şi pacea adevărată a lui Dumnezeu se va ivi în vieţile noastre. Nu trebuie să trecem prea repede la luarea unor decizii importante.
Când diavolul ne vorbeşte, el nu ne poate da pacea. Iar când încercăm să rezolvăm lucrurile prin propria noastră judecată, nu putem obţine pace. “…umblarea după lucrurile Duhului este viaţă şi pace” (Romani 8:6). Aşează-ţi deciziile pe un cântar al păcii. Nu merge înainte dacă pacea ta lăun¬trică nu are o greutate mai mare decât ceea ce gândeşti sau auzi. Nu trebuie să le explici altora de ce nu ai pace; uneori nici nu ştii de ce. Spune-le doar: “Nu este înţelept să fac acest lucru fiindcă nu am pace în această privinţă”. Dacă ai pace, ai putere! Şi odată ce ştii că L-ai auzit pe Dumnezeu, trebuie să faci tot posibilul pentru a “păstra pacea” şi a nu deveni neliniştit.
Pacea este o “încredinţare” interioară că faptele tale sunt aprobate de Dumnezeu. “Pacea lui Hristos [armonia sufletului care apare], la care aţi fost chemaţi [să trăiţi în ea], ca să alcătuiţi un singur trup, să stăpânească [să acţioneze continuu ca un arbitru] în inimile voastre [prin deciziile şi stabilirea unui scop pentru fiecare întrebare care se ridică în minţile noastre, prin acea stare de pace]“(Coloseni 3:15). Dumnezeu ne călăuzeşte prin pace. Pacea Lui este asemeni fluierului unui arbitru care decide care minge este bună şi care este aut. Nu ai pace? Mingea e “aut”.

29 IUNIE CUM SĂ Al RĂDĂCINI PUTERNICE_
“…având rădăcina şi temelia pusă în dragoste.” (Efeseni 3:17)
Philip Gulley scrie:” Când eram copil aveam un vecin pe care îl chema Dr. Gibbs. Când nu salva vieţi, planta copaci. Doctorul cel bun avea o teorie interesantă despre îngrijirea plantelor. Absolvise şcoala de horticultura “nici-un câştig fără sacrificiu”. Nu-şi uda niciodată copacii proaspăt plantaţi. El spunea că dacă uzi plantele le răsfeţi; dacă le uzi, fiecare generaţie care va veni va deveni mai slabă. Aşa că trebuie să le creezi condiţii dificile şi să smulgi din vreme copacii care sunt un obsta¬col. El ne spunea că udatul copacilor le face rădăcinile superficiale şi că acei copaci care nu sunt udaţi trebuie să-şi dezvolte rădăcinile în căutarea apei. Planta un stejar şi în loc să-l ude îl lovea în fiecare dimineaţă cu un ziar făcut sul. Poc! Poc! Spunea că aşa făcea copacul să fie atent. Dr. Gibbs s-a dus în veşnicie la vreo doi ani după ce am plecat de acasă. Din când în când obişnuiam să mă plimb pe lângă casa lui şi să mă uit la copacii pe care îi plantase în urmă cu douăzeci şi cinci de ani. Sunt tari ca granitul, mari şi robuşti. Ei se trezesc în fiecare dimineaţă, se bat în piept şi îşi beau cafeaua fără zahăr. Am plantat şi eu vreo doi copaci acum câţiva ani. Le-am dus apă într-o vară grea, le-am pulverizat apă, m-am rugat peste ei. Trei ani de răsfăţ i-a transformat în nişte copaci care aşteaptă să fie udaţi din cap până în picioare. De fiecare dată când suflă un vânt rece, tremură. Copaci alintaţi. Ciudat lucru cu copacii aceia ai Dr-ului Gibbs. Condiţiile potrivnice par să le fi fost de folos mai mult decât le-ar fi putut folosi confortul şi alintarea.”

30 IUNIE CUM SĂ-L AUZI PE DUMNEZEU (1)
“El va fi călăuza noastră…” (Psalmul 48:14)
Domnul Isus le-a spus ucenicilor: “Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul” (loan 16:13). Domnul Isus a rostit aceste cuvinte unor oameni cu care petrecuse ultimii trei ani. Poate crezi că dacă Domnul Isus ar sta cu noi personal timp de trei ani, zi şi noapte, am învăţa tot ce este de ştiut. Dar Domnul Isus a spus să ne aşteptăm la mai mult de atât, căci El va avea mereu ce să ne spună despre fiecare situaţie cu care ne confruntăm.
Dumnezeu doreşte să-ţi vorbească între patru ochi. El doreşte să te călăuzească pas cu pas în lucrurile bune pe care le-a păstrat pentru tine. Lui îi pasă de cele mai mici detalii ale vieţii tale. Nu ezita niciodată să iei lucrurile care crezi că sunt prea mărunte pentru Dumnezeu; la urma urmelor, totul este mărunt pentru Dumnezeu! El ţine evidenţa până şi a firelor de păr pe care le ai în cap (vezi Matei 10:30). Lui îi pasă de dorinţele inimii tale. El doreşte să-ţi descopere adevărul care te va elibera de îngrijorare, de teamă şi de limitare. Planul Lui de a avea o relaţie intimă cu tine a existat înainte ca tu să te naşti. Psalmistul a spus: “…în cartea Ta erau scrise toate zilele cari-mi erau rân¬duite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele” (Psalmul 139:16). Pavel spunea că Dumnezeu “a făcut ca toţi oamenii … să locuiască pe toată faţa pământului; le-a aşezat anumite vremuri şi a pus anu¬mite hotare locuinţei lor, ca ei să caute pe Dumnezeu…” (Faptele Apostolilor 17:26-27). Nu este sufi¬cient pentru mintea ta că dacă Dumnezeu ne rânduieşte toate zilele şi locul în care vom locui după ce ne vom naşte, atunci este important să învăţăm cum să-L auzim?