Dumnezeul invizibil a devenit vizibil

„El este chipul Dumnezeului celui nevăzut, Cel Întâi născut din toată creația.” Coloseni 1,15


Aici este măreția sărbătorii nașterii Domnului Isus Hristos. Dumnezeu invizibil a acceptat să se facă vizibil prin nașterea lui Hristos pe pământ! Acest lucru în sine este extraordinar!


Domnul a fost sărbătorit de îngeri, păstori și magi la naștere. Noi sărbătorim personalitățile istorice pentru contribuțiile lor la un moment dat, Hristos a fost sărbătorit pentru însăși nașterea Sa!


El este Cel Întâi născut – (nu făcut). Hristos nu a fost făcut, El a existat și înainte să se nască, El doar s-a întrupat pe pământ. Acum este cel Întâi Născut din toată creația, în sensul că este Cel dintâi care a trăit voia lui Dumnezeu și care este în împărăția lui Dumnezeu, prin El vor intra în Împărăția lui Dumnezeu atât cei din vechime, care priveau spre Răscumpărătorul care avea să se nască (Iov 19,25), cât și cei din viitor, care privesc în trecut la Răscumpărătorul lor.


Să ne bucurăm de nașterea Răscumpărătorului nostru!

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria Crestinism

Valoarea unui om

În preajma sărbătorilor unii oameni se bucură, alții sunt ispitiți să se certe datorită tensiunilor create cu diverse sarcini, alții se luptă cu întristarea: sunt singur, nimeni nu se gânește și la mine. Oare sunt important? etc. 

În privința valorii de sine, Dumnezeu spune că ne-a creat după chipul Lui (Gen. 1,26). Valoarea omului se pare că este inestimabilă chiar și după ce a căzut în păcat și a devenit nelegiuit, pentru că a interzis omului să ucidă pe om exact din acest motiv, că suntem creați după chipul lui Dunezeu (Gen. 9,6). 

Însă de ce oamenii devalorizează pe alți oameni? Îmi aduc aminte că odată la școală nu am fost pregătit și am fost ascultat. Trebuia să știu complementul circustanțial de timp, de mod și de loc. Profesor era dl. Lixandru. După cum vedeți, acel moment este înregistrat cu lux de amănunt. În fine, nu am știut, m-a pedepsit cu un băt (mai gros așa). Îmi aduc aminte că m-am simțit ca un animal atunci. A doua oară la lecție trebuia să mă ridic singur în picioare să spun complementul. Am învățat cu soara mea și am știut mai bine ca șefa clasei, care a fost ascultată în aceeași zi cu mine, iar eu am luat o notă mai mare decât ea. Atunci eram un erou. Aveam un coleg care mă trăgea prin școală și spunea la alții ce am făcut. 

În concluzie, noi avem valoare, dar odată suntem pregătiți pentru ceva, altă dată nu suntem pregătiți. Când nu suntem pregătiți oamenii tind să spună că nu avem valoare. Este o eroare. Valoare avem, doar că suntem nepregătiți de ceva anume. Dacă ne-am pregăti, dacă ne-ar ajuta cineva, sunt convins că am putea fi aplaudați. 

Trebuie să ne pregătim în viață pentru tot ce ne stă înainte, iar mai presus de orice, trebuie să ne pregătim pentru întâlnirea cu Dumnezeu! 

Scrie un comentariu

Din categoria Crestinism

Despre idolatrie

Jean Calvin spunea: „inima omului este o fabrică de idoli”.


Idolatria, în viziunea lui Timothy Keller, este prețuirea oricărui lucru mai mult decât pe Dumnezeu, lucruri cum ar fi: bani, dragoste, carieră, posesiuni materiale, intelectul, chiar și familia. 

Idolatria se dezvoltă atunci cânt un om își ia semnificație, împlinire și siguranță din lucrul acela. 


Jean Jacques Russeau, în secolul 18, spunea că știința și educația va ajunge să rezolve orice problemă a societății umane. După al doilea răzpoi mondial, această ideie s-a risipit. 

Mereu ceva pare că poate să preia sarcinile lui Dumnezeu, iar omul este gata să îi dea credit. 
Oare ce urmează? Să fie inteligența artificială?

• Counterfeit Gods – Timothy Keller

Scrie un comentariu

Din categoria Crestinism

Scrie un comentariu

Din categoria Crestinism

Nu suntem singuri


sursă

Domnul ne-a promis că este cu noi în toate zilele până la sfârșitul veacurilor, oare este asta puțin lucru? Matei 28, 20. Ce nu poate face Dumnezeu când este cu noi? Adesea I-am simțit prezența și ne-am înfiorat atât noi, cât și alții. Poate că nu i-am mulțumit cum se cuvinte sau nu am lăudat Numele lui pe cât trebuia. 

El este Dumnezeu credincios și se ține de cuvânt fără greșeală. Îngrijorarea noastră vine din necredința noastră, de obsesia noastră față de lucrurile pe care noi le vedem cu ochiul sau cu mintea. 

Domnul este foarte sensibil la atitudinea noastră față de prezența Lui cu noi. De ce ne purtăm ca și cum am fi singuri? De ce ne uităm în jur și suferim că nu găsim ajutor? De ce nu ne încredem în Domnul din toată inima noastră? Să stăm în prezența lui prin Cuvânt și rugăciune până când inimile ne vor fi mângâiate și apoi să vedem ce se va întâmpla. 

Nu suntem singuri, Dumnezeu este cu noi! Oare realizăm noi acest lucru?
Dacă Îl cunoaștem pe Dumnezeu, ne va fi de ajuns acest lucru!

Scrie un comentariu

Din categoria Crestinism

Omul credincios și omul egoist

Omul credincios se ține de cuvânt, se ține de biserică, se ține de biblie și de rugăciune.

Omul egoist lucrează pe proiecte. Face o lucrare extraordinară, dar după aceea trebuie să îl lași să își facă treburile lui. El este certat cu credincioșia, îl chinuie să vină constant la biserică, să citească constant, să se roage constant, are fobie de credincioșie.

Omul credincios este un stâlp, ține și pe alții, este călăuză și sprijin pentru mulți.

Omul egoist, este iscusit, dar pentru el în primul rând, totul se învârte în jurul lui, când are el timp și când poate el.

În concluzie:
Nu este important numai ce știi să faci, ci și ce faci cu ceea ce știi să faci.
Dacă slujești pe Dumnezeu și pe alții în funcție de tine și ale tale, încă nu ești predat. Dacă slujești pe Dumnezeu și pe alții mai întâi, înseamnă că ești subordonat lui Dumnezeu.

Scrie un comentariu

Din categoria Crestinism

Cum dezamorsezi un conflict?

Fiecare om are anumite experiențe mai grele, traume, sau chiar șocuri. Atunci când cineva sau ceva aduce aminte de acele experiențe negative, omul are tendința să își piardă controlul, să retrăiască acel eveniment, sau mai rău acele evenimente. Atunci devine subiectiv și se poartă irațional. Așa vin conflictele. (nu doar așa).

În situația aceasta, cel mai bine ar fi dacă ar putea anticipa toată aceasta reacție. Fie dacă poate anticipa omul care poate produce acest lucru, să neutralizeze reacțiile negative în sine; fie să anticipeze contextul, locul, evenimentele și se le evite pe cât posibil.

În paralel, un alt lucru care trebuie făcut, este să aducă la Hristos acea problemă, să credă și să recunoască vina proprie când există. Prin relație cu Hristos lucrul acela poate fi depășit! Trebuie să înțeleagă că prin El orice lucru și oricâte astfel de lucruri pot fi rezolvate! Să cerceteze tot ce ajută și zidește în privința respectivă. Să se specializeze în acel domeniu și în orice ar fi necesar, pentru a se putea orienta și ridica de acolo.

Perseverența, înțelegerea, consecvența și curajul sunt lucrurile care ajută după aceea.

Scrie un comentariu

Din categoria Crestinism