Fii afectiv!

Omul este o ființă socială, afectivitatea este o componentă interioară și profundă în viața fiecărui om, chiar dacă unii sunt mai intovertiți, sau mai extrovertiți.

Atunci când investești afectivitate într-o relație, câștigi acel om, câștigi acea relație. Așa este bine să facem cu cele mai importante relații ale noastre, cele familiale, dar și cu cele din urmă relații, cu toți oamenii.

Iată cum investiți afectivitate!

  1. Căutați să înțelegeți pe celălalt – află care sunt lucrurile de valoare pentru celălalt și exprimă-te pe limba lui, vorbește despre acele lucruri. Domnul Isus așa își formula pildele, în funcție de ascultători (păstori, comercianți, agricultori etc).
  2. Fii atent la gesturile mici – înlăuntrul fiecăruia se ascund sentimente delicate, tandrețe, emoțiile inimii. Acestea sunt abia perceptibile. Numai cine este atent la relații le poate descifra în parte. Acestea sunt cheile relaționării adesea.
  3. Respectă-ți angajamentele – nu înseamnă să faci ceea ce nu poți, dar ceea ce spui caută să faci. Nu lăsa nefăcut ceea ce ai rostit, chiar dacă ia timp. Un lucru împlinit aduce bucurie, după cum un lucru neîmplinit aduce întristare. Și copii știu acest principiu, cu cât mai mult ar trebui să îl respectăm noi adulții.
  4. Definește așteptările – nedefinirea așteptărilor subminează încrederea. Dificultățile în relații vin adesea din ambiguitate. Nu presupune nimic, fii specific de la început și vei fii perceput ca un om sensibil și afectiv, în prezența căruia oamenii se simt în siguranță.
  5. Integritatea personală – aceasta este temelia tuturor celorlalte gesturi de afectivitate. Viața duplicitară, comportamentul înșelător este esența tuturor relelor. A inspira încredere este cel mai mare lucru pe care îl poți face.
  6. Fii gata să îți ceri iertare dacă greșești – ”A fii domn e o întâmplare, a fii om e lucru mare!” Toți oamenii știu că nu este om fără greșeală, așa că atunci când greșești, prin faptul că îți ceri iertare, dovedești maturitate, stăpânire de sine. Numai cei care nu sunt în controlul propriei persoane nu își cer iertare, ei depind de părerile celorlalți, se tem că se va abuza pe viitor de gestul lor. Tu să nu fii așa!

(Mat 7:12) ”Tot ce voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel; căci în aceasta sunt cuprinse Legea și Prorocii.”

Organizație vs organism

Odată un mecanic repara mașina unui medic. După ce a desfăcut motorul, a schimbat segmenții mașinii, în timp ce se pregătea să pună totul la loc pentru a face probele a spus: vedeți, și eu sunt un medic la fel ca dumneavoastră, am deschis organismul, am rezolvat problema, acum voi închide totul la loc, și mașina este ca nouă! Este vreo diferență între mine și dumneavoastră, domnule medic? La care medicul a răspuns mecanicului: Da, este o diferență majoră! Încercați să faceți această operație cu motorul pornit, și atunci o să mă înțelegeți pe mine mai bine.

Tot așa este diferența între a conduce o organizație multinațională de astăzi, bazată pe responsabilități și recompense, și Biserica lui Hristos care nu este o organizație, ci un organism viu, bazat pe moartea și învierea lui Hristos, pe nașterea din nou. Oamenii adesea pun egal între organizațiile lumii și organismul spiritual al lui Hristos.

Posibilitățile celor credincioși

”Dacă răbdăm, vom și împărăți împreună cu El. Dacă ne lepădăm de El, și El se va lepăda de noi. Dacă suntem necredincioși, totuși El rămâne credincios, căci nu se poate dăgădui singur.” 2 Tim. 2,11-12

Sunt trei posibilități în credință:

  1. Să rabzi împreună cu Evanghelia. Să rabzi încercarea, greul lucrării, prigoana, iar apoi să împărățești cu Hristos, pentru că ai fost credincios chemării.
  2. Să te lepezi de El. În cazul acesta și El se va lepăda de noi. Nu putem să dăm înapoi din credință și să sperăm că poate într-un fel vom fii salvați.
  3. Să fim necredincioși. Asta înseamnă să nu mai slujim, să nu mai stăm în unitate cu frații, să fim infideli lui Hristos în ascultare. Însă dacă rămâi în El așa cum ești, te va mântui în cele din urmă, dar ca prin foc, pierzându-ți răsplata.

Tu ce alegi?

Creștinul și literatura

Când vei veni, adu-mi… cărțile, mai ales cele de piele.” 2 Tim. 4,13.

Pavel sfătuia printre alele pe Timotei să i-a bine seama la citire. Pavel a dorit să-și petreacă ultimile săptămâni și luni din viață cu cel mai mare folos, studiind cărțile lui prețioase. El a rămas până la capăt un om al studiului.

Wiliam Tyndale în timpul detenției sale înainte de a fii martirizat în anul 1536 a scris: ”dați-mi o căciulă călduroasă, dar mai presus de orice vă rog stăruitor să mi se permită a avea biblia ebraică, gramatica și dicționarul ebraic, pentru a-mi petrece timpul în studiu.”

Omul care dorește să crească spiritual și intelectual va fi în mod constant între cărți. Liderul spiritual trebuie să cunoască și să stăpânească bine Cuvântul lui Dumnezeu, pentru a se putea orienta în multitudinea de cărți.

(Romani 2:20) ”povăţuitorul celor fără minte, învăţătorul celor neştiutori, pentru că în Lege ai dreptarul cunoştinţei depline şi al adevărului;”

Noi putem avea legătură cu oamenii mari din istorie prin scrierile lor.

John Wesley avea o mare pasiune pentru citit și cel mai mult a făcut-o în șa, călărind. El spunea pastorilor mai tineri, să citească sau să renunțe la lucrare. Noi în România avem un proverb care spune: ”Cine e popă să cetească”. Este adevărat acest proverb!

Cauza majoră a declinului calitativ a lucrărilor creștine astăzi este de ordin spiritual. Ca să poți citi și medita, este nevoi de o anumită dedicare față de Dumnezeu, iubire de adevăr și o detașare față de lume. Nu poți lucra bine fără acestea două. Părinții bisericii primare nu pot fii înțeleși de mulți creștini astăzi pentru că vor să îi înțeleagă, fără intenția de a practica ce spun.

Neștiința sau reaua știință

sursă foto

Se spune că un om a mers prin deșert și, citise undeva că în pustiu, datorită căldurii ți se pare că vezi o oază de apă și nu este. Când a întâlnit o oază adevărată în pustiu și-a spus, aha, am citit despre acestea, sunt niște iluzii, nu are rost să îmi consum energia probând acest lucru, așa că a trecut nestingherit mai departe. Iar a trecut pe lângă o oază, a trecut nepăsător pe lângă și de data asta. Într-un final a fost găsit mort în pustiu, nu departe de o oază în urma lui, care l-ar fi putut salva.

Neștiința sau reaua știință este să treci pe lângă binecuvântare, crezi cu strășnicie un lucru anume, te deshidratezi și mori de sete, pentru că nu te mai oprești să te adăpi de nicăieri, ”tu știi ceva”! Dar de fapt mult mai multe nu știi.

Aceștia sunt de fapt oamenii neștiutori și rău știutori totodată.

Citește Biblia, ca să cunoști adevărul care te eliberează de tot felul de înșelăciuni!

Putina stiinta si multa stiinta

Un bărbat de 75 de ani călătorea cu trenul și folosea timpul pentru a citi. Alături de el un tânăr student citea și el o carte voluminoasă de științe. După un timp tânărul observă că bătrânul de lângă el citește Biblia și fără menajamente îl întrebă:

  • Dv înca credeți în această carte plină de fabule și povești?
  • Bineînțeles, răspunse bătrânul, dar aceasta nu este o carte de povești sau fabule este Cuvântul lui Dumnezeu! Dv credeți că e greșit să cred asta?
  • Bineînțeles că e greșit! .. Cred ca dv trebuie să vă dedicați studiului științei și Istoriei Universale. Veți vedea cum Revoluția Franceza, acum mai bine de 100 de ani, a demonstrat miopia, stupiditatea și minciunile religiei. Doar persoane fără cultură sau fanatice încă mai pot crede în astfel de prostii. Dv domnule ar trebui să cunoașteți puțin mai mult părerea oamenilor de știință cu privire la lucrurile acestea.
  • Și spune-mi tinere, aceasta este parerea oamenilor noștrii de știință despre Biblie?
  • La următoarea stație trebuie să cobor și nu am timp să vă explic. Vă rog să îmi dați cartea dv de vizită și vă voi trimite prin poștă căteva lucrări pe tema aceasta. Așa vă veți edifica asupra acestei teme care preocupă întreaga lume.
    Bătrănul cu multa răbdare și liniștit căută în buzunarul hainei sale. După un scurt timp îi intinse cartea sa de vizită.
    Când tânărul citi se rușină și nu mai îndrăzni sa ridice capul nici ochii din pământ.
    Pe cartea de vizită scria:
    Profesor Doctor Louis Pasteur
    Director General al Institutului
    Național de Cercetare Științifică
    a Universității Naționale Franceze. ( această întâmplare a avut loc în 1892)
    “Puțină știință ne desparte de Dumnezeu, multă știință ne apropie!”
    Dr. Louis Pasteur
    Morala: Plăcerea cea nai mare a unui om intelept este să lase impresie că e nestiutor în fața unui om ce vrea sa pară inteligent.😊

De ce se leapădă unii de credință

Apostolul Pavel spune că nu va veni răpirea înainte să vină lepădarea de credință (2 Tes. 2,3). Totuși Domnul ne dă mai multe indicative, motive pentru care oamenii ajung să se lepede de credință. Ne vom uita la unele din ele și vom da câteva îndemnuri.

  1. Unii se vor numi hristoși mincinoși, și vor amăgii pe mulți. (Matei 24,5).
    1. nu mai merge după oameni, chiar dacă ai nevoie de cineva, caută prezența și părtășia lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt. Nu vei fii dezamăgit!
  2. Războaie și vești de războaie (Mat. 24,6)
    1. este multă tulburare în lume, citește știrile din Biblie, petrece mai mult timp în Scripturi și vei avea mai multă pace. Începe ziua cu Dumnezeu în Cuvânt și vei rodi gânduri ziditoare în timpul zilei.
  3. Foame, ciume (Mat. 24,7)
    1. fii prudent, iar dacă se întâmplă, treci cu Dumnezeu prin necaz. Nu dispera, tu ai nădejde, tu ai inima mângâiată. Trăiește ca atare. ”Înțelepciunea locuiește împreună cu prudența” (Pv. 8,12 NTR).
  4. Persecuția (Mat. 24,9)
    1. da, există tensiune, presiune pe biserică, pe slujitori, pe creștini. Tu caută mângâiere spre Dumnezeu. Nu îți aținti privirea spre ceea ce te face să cazi. Ațintește-ți privirea la Hristos, ca evreii cu șarpele din pustie. Chiar dacă ești mușcat, vei trăi.
  5. Trădări (Mat 24,10)
    1. asta este mai grea, dar nu uita, și Domnul a fost trădat. Marii oameni ai lui Dumnezeu au fost trădați: Avraam de Lot, Iosif de frații lui, Moise de Core, David de Absalom. Înțelege, Dumnezeu vrea să te facă mai puternic, nu să te slăbească!

Nu te lepăda, fii mai roditor!

”Biruiește răul prin bine!” Romani 12,21.

O concepție eronată

Sigismund Freud obișnuia să spună că instinctul sexual e cel mai puternic. Punându-l la baza celor mai multe tensiuni interne ale unui om. Acest lucru nu este adevarat, întrucât psihologul elvețian  Carl Gustav Jung a demonstrat că cel spiritual este cel mai puternic instinct. Într-adevăr statistic problemele sexuale primează, dar cauza tensiunii, este un instinct superior spiritual, care îl depășește pe cel sexual. Acesta este motivul de fapt pentru care se formează tensiunea. Regnul animal de aceea nu are această problemă, din lipsa instinctului spiritual. Iată deosebirea care nu apare în darwinism!

Prima concepție încurajează erotismul în mod fals, încercând prin asta să spargă garda morala. Cea de a doua cred ca se justifica prin creșterea fără precedent a spiritualității în lume. Spiritualitate nu înseamnă doar calea buna, ci și cea rea. Omul nu poate trai fără ea, de aceea el prefera și pe cea rea decât lipsa spiritualității.

Vestiți Evanghelia!

Puncte de vedere

Richard Wurmbrand spunea că în zona comunistă, cine are pe Dumnezeu ca Tată, are biserica drept mamă. Creștinii din occident vorbesc despre biserică mai mult ca despre o soacră.

Cred ca creștinii din Romania încep sa se îndrepte spre occident.

Am putea păstra totuși acest aspect din zona de Est?

Un portret al omului lui Dumnezeu

sursă foto

Ne vom uita la Iosif, fiul lui Iacov. El a fost născut cu o înzestrare de a tălmăcii visele și de a înțelege cum lucrează Dumnezeu și ce trebuie să facă el. Asta a știut să o facă în adolescență, în temniță și în fața lui Faraon.

Totuși când el a ajuns în fața lui Faraon, dacă ne uităm cu atenție, avusese parte de 14 ani de antrenare, în care el a trebuit să răspundă pozitiv lui Dumnezeu când a fost nedreptățit, părăsit, ispitit, uitat, iar el a trebuit să rămână curat.

Omul nu poate să nu influențeze! De aceea este foarte important cum trăiește, pentru că el este o influență continuă, nu doar când stă în fața oamenilor. Nu doar inzestrarea contează, ci și comportamentul.  

Omul lui Dumnezeu are calitatea de a face pe oameni să meargă pe drumul drept, chiar când acesta nu place oamenilor.

Omul natural este:

  • Încrezător în sine.
  • Cunoaște oamenii.
  • Ia decizii pe cont propriu.
  • Ambițios.
  • Folosește metodele proprii.
  • Îi place să-i conducă pe alții.
  • Motivat de considerații personale.
  • Independent.

Omul lui Dumnezeu este:

  • Încrezător în Dumnezeu.
  • Îl cunoaște pe Dumnezeu.
  • Caută voia lui Dumnezeu.
  • Modest.
  • Caută și urmează metodele lui Dumnezeu.
  • Îi place să se supună lui Dumnezeu.
  • Motivat de dragoste pentru Dumnezeu și pentru oameni.
  • Dependent de Dumnezeu.

Diferența dintre un om natural și unul duhovnicesc este că cel natural poate să își folosească aptitudinile pentru orice interes, omul lui Dumnezeu își folosește aptitudinile doar pentru interesul lui Dumnezeu, el depinde de Dumnezeu.

Omul lui Dumnezeu nu are dorința de a conduce, dar este împins în această poziție de presiunea interioară exercitată de Duhul Sfânt. Așa au fost toți marii oameni ai lui Dumnezeu. Dacă omul este ambițios în a conduce, se descalifică de a fii un slujitor al lui Dumnezeu (vezi Samson, Saul, Iona).

Calitățile omului lui Dumnezeu:

  • Poate sta în spate și să nu se încurce în detalii.
  • Nu este încrezut.
  • Are capacitatea de a alege oamenii (un om nepotrivit este o pierdere pentru lucrare).
  • Are încredere în oamenii din echipă și deciziile lor.
  • Inspiră încredere.
  • Face bine lucrurile mici.
  • Cunoaște sensul priorităților.
  • Își folosește înțelept timpul liber.
  • Pune zel în ceea ce face.
  • Folosește bine un impuls de moment.
  • Progresează continuu.
  • Are o atitudine bună în descurajări.
  • Știe să facă față situațiilor imposibile.
  • Își cunoaște punctele slabe.

(Mat 24:37) Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întâmpla şi la venirea Fiului omului.

În textul acesta Domnul Isus vrea să ne atragă atenția asupra stricăciunii oamenilor din vremea lui Noe, care aveau în fiecare zi gândurile îndreptate numai spre rău, astfel încât Dumnezeu a hotărât să nimicească întreaga omenire, dar nu înainte de a își pune de o parte la loc sigur pe cei sfinți și drepți. Acest lucru se va întâmpla din nou în zilele Fiului Omului.

Aș vrea însă acum să mă adresez celor sfinți și drepți din zilele Fiului Omului. Lucruri pe care le învățăm de la Noe, și care de-o potrivă sunt relevante pentru noi cei din ziua de astăzi.

  1. Nu pierde corabia – mergi la un loc cu sfinții, ascultă de ei, stai cu ei. Poate ți se pare o cușcă o corabie, față de libertatea întregului pământ, însă dacă privești de sus, vei vedea potopul, și faptul că adunarea, este o barcă de salvare, și nu o colivie închisă.
  2. Adu-ți aminte că toți suntem în aceeași barcă – noi suntem unii mai sfinți, alții mai puțini sfinți, unii mai buni, alții mai puțini buni. Poate că Leul este mai puternic decât iepurele, însă în fața potopului, nu este nici o diferență intre un leu și un iepure, amândoi mor la fel de sigur! Tot așa este și cu noi în fața lui Dumnezeu. Barca ne salvează pe noi, și nu noi înșine!
  3. Nu asculta de critici, fă-ți lucrarea până la capăt – pentru ca cei din arcă să fie salvați, trebuiau să îndeplinească o singură condiție, să nu sară din arcă pe traseu. Nu asculta de critici, rămâi în arcă până la final. Nici de Noe nu a fost ușor, animalele miroseau unele, altele erau zgomotoase, altele erau bătăioase etc. Dar au stat până la capăt. Orice ieșire din acest cadru este fatală.
  4. Viteza nu este mereu un avantaj – arca nu avea nici vâsle pentru viteză, nici cârmă pentru direcție. Nu mai căuta să alergi tare și să virezi numai pe unde vrei tu în viață! Asta nu este în avantajul tău. Cei mântuiți sunt cei ce așteaptă în tăcere izbăvirea lui Dumnezeu. Aceia fac voia lui Dumnezeu în viața lor și lasă rezultatele în seama lui Dumnezeu, iar Dumnezeu, care este credincios, îi răsplătește cu mântuire și slavă eternă!

Ce să faci când îți este greu

sursă foto

(Proverbele 6:12 – 14) ”Omul de nimic, persoana nelegiuită, umblă cu înşelăciunea în gură, clipeşte din ochi, dă din picior şi face semne cu degetele. În inima lui sunt lucruri pervertite; unelteşte răul; tot timpul răspândeşte certuri.”

Probabil că acest text descrie puțin o situație grea. Ce să faci în momentele acestea?

(Prov 14:29) ”Cel încet la mânie are mare pricepere…”
(Proverbele 3:26) ”Domnul va fi încrederea ta. El îţi va păzi piciorul de orice capcană.”

Nu te pripi, analizează în liniște, Domnul te va ajuta să treci prin toate.

(Proverbele 8:12) ”Eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prudenţa; eu găsesc cunoştinţa şi discernământul.

Așa că ia aminte!

Reguli pentru citit – Oswald Sanders

sursă foto – https://images.app.goo.gl/76d1NJ7gXCaH3xHPA

Următoarele reguli pot face lectura mai semnificativă
şi cu beneficii pe termen lung:

1. Citeşte puţin din ceea ce trebuie să uiţi imediat,
fiindcă aceasta te va ajuta doar să-ţi formezi
deprinderea uitării. Exercită acelaşi discernământ
în alegerea cărţilor ca şi în alegerea prietenilor.

2. Citeşte cu creionul şi caietul la îndemână. Dacă nu ai o memorie deosebit de bună, mult din ceea ce ai
citit este pierdere de timp. Formează-ţi un sistem de
a lua notiţe şi vei fi uimit să constaţi ce mult îţi va
ajuta memoria.

3. Fă-ţi un caiet de citate în care să notezi tot ce este deosebit, interesant şi merită să fie însemnat. Poţi
adăuga la acestea comentarii şi critici personale. în
acest fel se pot păstra şi indexa materiale valoroase,
pentru a fi de folos în viitor.

4. Verifică pe cât posibil datele istorice, ştiinţifice etc.
şi nu lăsa să-ţi scape nici un cuvânt al cărui sens să
nu-1 fi înţeles.

5. Citeşte variat, pentru că mintea o ia atât de uşor
pe drumuri bătătorite! Diversitatea este la fel de
relaxantă pentru minte ca şi pentru trup.

6. În măsura în care este posibil, corelează-ţi lecturile —
asociază istoria cu poezia, biografia cu romanele
istorice, astfel încât, dacă citeşti istoria războiului
civil american, să citeşti şi biografiile lui Lincoln
şi Grant şi poeziile scrise de Walt Whitman despre
Abraham Lincoln.

Gândurile noastre – Thomas Watson

A ne gândi la Dumnezeu este o disciplină spirituală dulce. Ea produce o plăcere secretă în suflet! „Mă bucur de Domnul” (Psalmul 104:34).

Unii se plâng că n-au nicio bucurie în viețile lor. Nici nu este de mirare, văzându-i că sunt străini de gândirea cerească! Vrei ca Dumnezeu să îți dea bucurie și mângâiere, dar să nu te gândești niciodată la El?

Vrei să ai sufletul bucuros? Atunci lasă ca gândurile tale să fie cerești! Cu cât zboară unele păsări mai sus, cu atât mai dulce este cântecul lor. Tot astfel, cu cât sufletul se înalță mai mult în gândurile lui către Dumnezeu, cu atât îi va fi bucuria mai dulce!

Când ne gândim la Dumnezeu, acest lucru se va întoarce asupra noastră cu un mare folos.

Gândurile noastre despre Dumnezeu nu vor fi pierdute. Dumnezeu acceptă gândul ca egal faptei.

„Fiindcă ai avut de gând să zidești o casă Numelui Meu, bine ai făcut că ai avut gândul acesta” (2 Cronici 6:8).

De ce nu e ordine în biserica mea?

Unii se supără pe păstor sau pe lideri că nu fac curat în biserică, de ce nu dă afară pe bârfitori din biserică ca să fie pace?

Dacă ne uităm bine, nici Dumnezeu nu a dat afară pe bârfitorul Satan din Eden. De ce oare?

Dumnezeu vrea să ne pună la încercare dragostea, credința, ascultarea nostră, tocmai prin aceste scenarii autentice.

(Deuteronomul 13:1-3) ”Dacă se va ridica în mijlocul tău un proroc sau un visător de vise care-ţi va vesti un semn sau o minune şi se va împlini semnul sau minunea aceea de care ţi-a vorbit el zicând: ‘Haidem după alţi dumnezei – dumnezei pe care tu nu-i cunoşti – şi să le slujim!’, să n-asculţi cuvintele acelui proroc sau visător de vise, căci Domnul Dumnezeul vostru vă pune la încercare ca să ştie dacă iubiţi pe Domnul Dumnezeul vostru din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru.”

Fii credincios, dovedește-ți dragostea față de Dumnezeu în mijlocul încercărilor, nu te zcuza ca să nu asculți. Ce plăcere avea în glas Dumnezeu când se lăuda cu Iov în fața lui Satan. Acordă-I din nou această bucurie!