Scapa de manie!

Prin veacul al patrulea erau nişte oameni care se retrăgeau în pustia Egiptului, ca să nu mai cadă în mâna persecutorilor. Fugeau acolo pentru un timp şi trăiau izolaţi de oameni; aşa au luat fiinţă mânăstirile.
Cineva de acolo a venit la unul dintre ei numit Macarie şi i-a spus:
– Ce mă fac cu iuţimea asta a mea? Iau foc numaidecât când cineva îmi spune un cuvânt greu. Ce să mă fac?
Macarie i-a spus:
– Nu de mult a murit cutare frate. Du-te la mormântul lui şi strigă-i cele mai mari insulte: Bine că ai murit, că au scăpat atâtea suflete de tine… Şi vino după aceea să-mi spui cum a fost.
El a ascultat, căci ascultarea era în rânduielile călugăreşti.
– Ei, ce ţi-a răspuns când i-ai spus că bine că a murit?
– Ce să zică? N-a zis nimic.
– Cum n-a zis nimic?
– Dacă e mort, cum o să mai zică?
– Du-te acum tot acolo şi strigă-i cele mai dulci cuvinte: O, tu erai o podoabă între noi, un om ales, un om de la care oricine putea să înveţe; ce mare pagubă că ai murit!… Apoi, vino să-mi spui.
Acela s-o fi dus, nu s-o fi dus, dar a venit înapoi la Macarie.
– Şi ce a zis?
– N-a zis nimic; dacă e mort, cum să zică?
– Apoi, asta e salvarea ta: „Socotiţi-vă morţi faţă de păcat şi vii pentru Dumnezeu în Cristos Isus, Domnul nostru.” Nu te mai preocupa, nu este treaba ta, e un teren pe care tu nu poti intra. Ocupate de Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui, atat. Restul nu sunt ale tale.

* Tudor Popescu – Despre suferinta

Lasă un comentariu

Filed under Crestinism

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s