Bucurie vs suferință

teatru_1După școala de teologie, am studiat trei ani metoda de consiliere ”De hoop”, o metodă Olandeză. În această școală, aproape trei ani de zile ni se spunea de faptul că omul are ca două rezervoare în el, unul de bucurie și unul de suferință. Oricât ar fi plin cel cu suferință, dacă și cel de bucurie este la fel, viața rămâne în echilibru. Dacă nivelul de suferință este mai mare decât cel de bucurie, apare dezechilibrul și problema. Omul are căi bune de a rezolva problema suferinței: prin cercetare, îndreptare, recunoașterea vinei, situației, restituirea daunei dacă este cazul etc. Însă există și metode incorecte de a rezolva această problemă a surplusului de suferință: alcool, plăceri neîngăduite (sexuale), încercarea de a produce cumva în ceilalți același tip de suferință care este în tine, acuzarea altora încercând să îi facă responsabili într-un fel de starea lui etc.

Acest dezechilibru este normal, până la un anumit punct. Acest dezechilibru trebuie întotdeauna îndreptat corect, prin cercetare și îndreptare, este bine dacă folosim biblia, credința în Dumnezeu, și cel mai important lucru este să discernem când încercăm să producem în ceilalți același gen de suferință pe care noi îl avem. Toate acestea sunt acțiunile ferii pământești (păcătoase) care acționează pe pilot automat, trebuie să facem efort să o oprim.

Acest dezechilibru spuneam este normal până la un punct. Pentru că în lume este mult rău, și în noi de asemenea, însă problema nu este că avem suferință, recunoaștem că toți o avem, și Hristos a avut-o cel mai mult, era:

”Om al durerii și obișnuit cu suferința, era așa de disprețuit că îți întorceai fața de la El” Is. 53,3;

însă trebuie să avem și bucurie. Oamenii pot să treacă echilibrați prin suferință când de partea cealaltă au aceeași bucurie. David spune:

”Domnul să-ți fie desfătarea și El îți va da tot ce îți dorește inima” Ps. 37.

Trebuie să ne căutăm bucuria direct de la sursă. Dumnezeu este sursa bucuriei:

Voi face din Tine bucuria şi veselia mea, voi cânta Numele Tău, Dumnezeule preaînalt,  (Psalmi 9:2)

Când faci din Dumnezeu sursa bucuriei și a veseliei tale, ai o sursă nesecată, și atunci vei putea să treci cu echilibru prin suferințele vieții, a nedreptăților ei. Asta este voia lui Dumnezeu. Isus spunea:

”Eu sunt calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin mine” Ioan 14,6

Pentru că Isus are în El, El generează calea în viață, adevărul și viața, tu nu mai ai nevoie de alte surse:

”Şi cei ce cântă şi cei ce joacă strigă: „Toate izvoarele mele sunt în Tine.”  (Psalmi 87:7)

Aceasta este calea în viață, nu să încercăm să scăpăm de toate suferințele din viață, nu vom mai termina dacă pornim la drumul acesta. Ideea este să nu fii tu cauza, și cel mai important să crești nivelul de bucurie prin credința în Dumnezeu și prin Cuvântul Său.

Știu că am fost mai lung.

Numai bine vă doresc!

sursă foto

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Crestinism

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s