Încrederea și certitudinea

Încrederea este un lucru esențial în viață. Nu poți trăi fără să ai încredere în ceva, în cineva, este ca și cum nu ai nici un punct de sprijin, iar dacă ai încredere în ceva sau cineva fals, iarăși este o problemă pentru că risipești timp investit.

Biblia spune: ”Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu-l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.”  (Proverbe 26:25) Se spune că cei ce vorbesc pe tonuri joase câștigă mai repede încrederea decât cei ce vorbesc pe tonuri înalte, (atenție adolescenții creștini!) pentru că vocea jasă relaxează și devi mai linistit, receptiv și de aici senzația de bine și încredere. Cei care vorbesc pe tonuri înalte pierd teren, vocea înaltă irită, pierzi concentrarea s.a. Puțini realizează aceste lucruri. Se spune că piesa lui Elvis ”Love me tender” a câștigat pentru că este una din cele mai joase melodii create și liniștite, se adaugă bineînțeles și talentul cântărețului. Însă în ce privește adevărul, această treabă cu vocea nu are nici o valoare !?! Gândiți-vă la instanță. Deși în lumea noastră, mai ales a noastră post modernistă, adolescenții, tinerii și tot mai sus urcă vârsta celor ce se iau după auz, după fire, după carne. Apoi pierd ani din viață pentru că s-au încrezut o clipă într-o voce așa de calmă, încrezătoare, linistită, și m-a făcut să mă simt așa de bine…

Care este realitatea, care este adevărul? Cum trebuie să ne orientăm în viață? Dumnezeu ne spune să nu ne încredem în om din oficiu, așă că treaba cu vocea cade – Ieremia 17,5. Cred că aici a pierdut Moise în fața lui Core, Dotam și Abiram. Aceștia din urmă se pare că erau buni de gură, iar Moise poate că încă mai gângăvea. Totuși Dumnezeu a arătat în mod elocvent adevărul. Un indicator important în treaba aceasta sunt iudeii din Bereea, ei verificau cu Scriptura tot ce li se spunea. Fapte 17,11. Nu trebuie să fim sceptici față de oameni, deși realitatea ne împinge aici regulat, trebuie să ne stăpânim și să nu facem asta, pentru că atunci nu avem cum să nu ne izolăm și să regresăm social, oricât de politicoși și zâmbăreți am fi. Trebuie însă să verificăm cu scriptura tot ce ni se spune, tot ce învățăm, orice îndrumare de undeva, cumva. Pentru că adevărul are de a face cu Scriptura și el trebuie ferificat constant. Cel rău este specialis în a falsifica adevărul, așa că nu ne putem lua după ce se pare, trebuie să verificăm și medităm adânc asupra Adevărului, pentru ca să investim bine anii vieții noastre, să acumulăm cât mai constant și în felul acesta să ne îmbogățim dpdv sufletesc.

2 comentarii

Filed under Crestinism

2 responses to “Încrederea și certitudinea

  1. De acord că nu e bine să fim sceptici faţă de oameni.
    Ce facem însă dacă faptele lor îndreptăţesc scepticismul şi chiar mai mult?

    • Bună întrebare! Aici intervine răbdarea noastră, bunătatea, dar și abilitatea de a ne păstra neafectați de faptele lor. Însă trebuie să ne gândim că va trebui să lăsăm ceva de la noi câteodată.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s